Râdem, glumim, mai și protestăm dar, mai în glumă, mai în foarte serios – faptul că la două luni și jumătate spre trei luni de la constituirea așa-numitului ”Grup de Comunicare Strategică” tot nu-i cunoaștem componența e în sine un lucru îngrijorător.
Grupul (alintat pe Internet „de Înmormântare Strategică” sau de „Panicare Strategică”) e constituit prin Hotărârea nr. 2 din 24 februarie 2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Șeful CNSSU este Raed Arafat. Bun, până aici totul clar.
Lucrurile se complică însă când încerci să afli cine face parte din el (în afară de Raed Arafat și Marcel Vela). Nici pe căi oficiale și nici pe căi neoficiale nu primești nimic. Nici măcar înjurături pentru că întrebi. Doar liniște de mormânt. Componența acestui așa-zis Grup este esențialmente înmormântată strategic.
Acum aproape două luni, la solicitarea Europa Liberă, cabinetul Orban, întrebat oficial despre asta, a răspuns în halul felul următor:
Grupul de Comunicare Strategică este compus din experți în comunicare ai următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul de Telecomunicații Speciale. De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică poate fi suplimentat cu specialiști de la alte instituții, în funcție de necesitate
Păi bine-bine, am prins ideea. Faptul că e o echipă inter-instituțională era oricum la mintea cocoșului. Dar, totuși, când se construiesc astfel de echipe/grupuri – ele au în continuare o componență nominală. Cu nume, prenume, funcție și CNP. Mă rog, fără CNP pentru că GDPR.
Astfel de echipe au tot existat. Spre exemplu acum vreo 15 ani se constituia o instituție care se numea ”Echipa Intersectorială Locală (EIL)” – instituție la nivelul Consiliilor Județene care, teoretic, încă există și astăzi. Scopul EIL este acela de-a ajuta la „prevenirea și combaterea violenţei şi exploatării copilului”. În mod firesc, din EIL face parte DGASPC-ul local, Consiliul Județean și apoi alte instituții (inclusiv ONG-uri) în funcție de necesități.
Dau exemplul cu EIL pentru că, spre deosebire de Grupul de Comunicare Strategică, EIL publică de fiecare dată când își schimbă componența nominală. Uitați de exemplu în județul Mureș în noiembrie 2019 s-a schimbat componența ultima dată. Și putem afla imediat, cu nume și prenume, cine se află în respectivul grup. Găsim ușor și regulmanetul de funcționare al EIL Mureș pe site-ul consiliului județean. Județul Mureș este doar un exemplu. La fel stau lucrurile în fiecare județ.
În cazul Grupului de Comunicare Strategică, însă, cumva asta nu se poate. Și GCS nu este singurul grup fantomă. Mai există și Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. Da, serios! Nici componența aceluia nu este cunoscută.
Răspunsul MAI la interpelare parlamentară
La un moment dat, pe durata stării de urgență, GCS a decis să transforme datele privind situația epidemiologică de virus chinezesc pe județe în secret de stat. Prin urmare, deputatul Ioan Dîrzu (PSD) a întrebat în calitate oficială ”de ce” și, încă o dată, care este mai exact componența acestei instituții care își arogă dreptul de Minister al Adevărului pe subiectul evoluției SARS-CoV-2 în România. Asta era pe 7 aprilie.
Ieri, 12 mai (deci peste 30 de zile mai târziu – la GCS nu se aplică termenele legale?) – Ministerul Administrației și Internelor a catadicsit să răspundă. Pe scurt au răspuns că nu-i treaba aleșilor noștri (că i-am votat sau nu) și deci nici a noastră ca popor și că e oricum complicat. Partea relevantă din comunicatul MAI sună așa:
În funcţie de situaţiile apărute, componenţa poate fi suplimentată cu specialişti de la alte instituţii. Așadar, întrucât componența Grupului de Comunicare Strategică variază în funcție de evoluția situației operative înregistrate pe teritoriu României, nu vă putem comunica nominal membrii acestui Grup.
Grupul de Comunicare Strategică transmite, integrat, către mass-media toate informațiile de la nivel național. Astfel, informațiile centralizate transmise de Grupuo de Comunicare Strategică se referă la măsurile întreprinse de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19, măsurile de ordine publică întreprinse și sancțiunile aplicate petru încălcarea unor norme stabilite în contextul pandemiei de COVID-19, numărul total de persoane confirmate cu infecție cu COVID-19, număr total de persoane aflate în carantină sau în izolare, numărul total de teste prelucrate, situația generală internațională în contextul pandemiei de COVID-19, precum și situația cetățenilor români confirmați cu infecție cu COVID-19 în alte state, precum și alte tipuri de date și informații, în funcție de situație.
Restul comunicatului conține lucruri deja cunoscute. Îl puteți citi integral aici.
Și totuși, faptul că în componența Grupului pot apărea modificări „în funcție de situația operativă” nu e deloc o scuză și nicidecum un motiv legitim pentru a nu face publică lista nominală cu cei care compun instituția.
Știm asta pentru că, de pildă, „Comisia pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID-19” a suferit și ea modificări „în funcție de situația operativă” (spre exemplu demiterea lui Streinu Cercel). Și în 24 de ore am avut exact componența nominală – cu nume, prenume și funcție – a noii comisii. La GCS, mai exact, de ce nu se poate proceda la fel? E clar că nu e vorba (doar) de incompetență din moment ce exact același Guvern a putut proceda astfel cu multe alte comisii de urgență constituite cu ocazia virusului chinezesc.
Și totuși, fără glumă, CINE este în GCS?
Una-i una și două-s mai multe. Transparența este obligatorie și pentru PNL inclusiv în stare de urgență. Păstrarea la secret a componenței GCS sub diferite scuze este în sine imorală, periculoasă și, foare probabil, ilegală în sine.
Am încercat inclusiv pe căi neoficiale să aflăm componența GCS. Nimeni nu pare să știe mai mult de două-trei nume. Cel mai optimist o sursă din Parlament ne-a sugerat 6 nume. Dar fără posibilitatea de-a verifica independent (de-aia nu le publicăm încă).
Românii au stat (și unii încă mai stau) în arest la domiciliu sau arestați prin spitale la ordinul/sugestia acestui Grup de Comunicare Strategică. De ce? Și, mai ales, nu merităm noi, pulimea, care plătim salariile lor până la urmă, să știm măcar exact cine și cum a luat astfel de decizii?
Ba, mai rău, la ”recomandarea” GCS au fost cenzurate mai multe website-uri. Cine e mai exact pare din acest Grup de Dezinformare Strategică de își arogă astfel de prerogative?! Mai în glumă, mai în serios, până și Soțietatea Țivilă (până mai ieri complet pro-guvern) începe să întrebe apăsat și să remarce că acest GCS se comportă în sine ca un troll.
Râdem, glumim, dar acest guvern – dimpreună cu partidul de guvernământ – va trebui să răspundă și pentru acest aspect. Nu se poate să ai pretenția de stat de drept și să impui măsuri prin grupuri fantomă a căror componență nu o cunoaște nici măcar Parlamentul (adică reprezentanții poporului, gen). Ba, mai rău, Parlamentul pare-se că nici nu are voie să cunoască cine mai exact face parte din GCS.
Așa ceva nu mai poate fi tolerat!
Și dacă SARS-CoV-2 s-ar fi dovedit a fi Ebola transmisibil prin aer tot nu se justifică asemenea comportament. Ajunge!
