One of the great advantages of publishing on Odysee is that we can discuss the three main topics of this period without being afraid of upsetting some “algorithm” from Goolag Inc. The topics are Roe v Wade, the sentencing of Ghislane Maxwell and the upcoming recession.
Speaking of Goolag Inc., the tech corporation has been infiltrated by a sectarian apocalyptic cult and, like any other virus/parasite, it seeks to replace everyone in the firm with their own NPCs. Dis gon b gud!
In other news, Ecuador lifts the state of emergency after the president’s attempt to consolidate power didn’t quite work out, Austria scraps its vaccine mandate after even their fans noticed that approximately nobody takes the myocarditis-inducing experimental gene therapy clotshot out of fear of some BS fine; the terrible Harvard leftist who was the prime minister of Bulgaria now blames Russia for his own incompetence and inept leadership; Russia itself went into a little bit of default and FC Sherriff Tiraspol found itself sanctioned.
In the background, Jarosław Kaczyński resigns from a visible role to get back to what he’s best at: preparing the agitprop for the election; and finally in Italy a serious ECR leader emerges and is now in pole position to replace boomer Draghi.
The fertilizer shortage and high prices is driving domestic investment and production in Africa; South Korea is on track to severely cut dependency on China on rare earths and other connected industries and the Prime Minister of Japan, Mr. Kishida, turns out to be more hawkish than previously believed.
Meanwhile, in Australia the consumers are behaving like 2003 Eastern Europe (birthday parties and washing machines on expensive credit) while the Prime Minister slashed staffing for independent MPs and crossbenchers – a move which will result in a more hostile Parliament for the newly elected Labor leader.
These, and other news are discussed thoroughly in the 31st edition of the World Sofa Report – the first in the new studio, the last one before a long break and the first one with a guest. Hope y’all enjoy it.
În cursul zilei de ieri Curtea Supremă a SUA (SCOTUS) a corectat o greșeală comisă de aceeași instituție în urmă cu 49 de ani. Asta ca să vedeți cât de mult durează să se ia o decizie altfel absolut evidentă. Scrie undeva în Constituția SUA despre avort? Nu? Păi atunci nu e drept constituțional ci o problemă a statelor. Simplu. Și simplu a fost – doar că a fost nevoie de activism fără încetare vreme de 49 de ani și de multă muncă la firul ierbii… tot 49 de ani. Și de 6 oameni suficient de curajoși încât să scrie pe-o foaie că iarba este verde.
Dar de ce contează asta pentru România? În două feluri. Unul direct și unul indirect. Dar ca să explic trebuie întâi să clarificăm niște lucruri insuficient clarificate de soborul mediatic autohton.
Dincolo de reacțiile isterice din așa-zisa presă din România – majoritatea luate cu copy/Ciucă și traduse (deseori prost) de pe site-urile multiplelor oficine ale extremei-Stângi din SUA – deciziile SCOTUS contează foarte mult și dincolo de granițele SUA. Iar aceasta în mod special contează pentru România datorită indiciului lăsat de Clarence Thomas în opinia concurentă pentru Majoritate. Zice domnia sa așa:
În cazurile viitoare, ar trebui să revizuim toate precedentele Curții bazate pe așa-numitul proces echitabil de substanță (substantive due process), inclusiv Grinswold, Lawrence și Obergefell. Deoarece orice decizie luată pe raționamentul procesului echitabil de substanță este în mod demonstrabil eronată și avem așadar datoria să corectăm eroarea stabilită prin aceste precedente. După ce întoarcem aceste decizii demonstrabil eronate, va rămâne întrebarea dacă nu cumva alte prevederi constituționale garantează paleta de drepturi pe care le-au generat cazurile judecate sub doctrina procesului echitabil de substanță.
De exemplu, ne-am putea întreba dacă vreunul din aceste drepturi anunțate de această Curte sub doctrina procesului echitabil nu e cumva mai degrabă un ”privilegiu sau imunitate a cetățenilor Statelor Unite” protejată astfel de cel de-al 14-lea amendament.
Pentru a răspunde la acea întrebare trebuie să decidem asupra unor întrebări premergătoare – inclusiv dacă prevederea privind privilegiile și imunitățile din cel de-al 14-lea amendament protejează și drepturi ne-enumerate în Constituție; și dacă da, cum pot fi acele drepturi identificate.
Cu astea spuse, chiar dacă prevederea din cel de-al 14-lea amendament protejează drepturi neenumerate, în cazul de față Curtea demonstrează fără echivoc că avortul nu este unul dintre ele sub nicio abordare interpretativă plauzibilă.
Mai mult decât atât, în afară de a fi demonstrabil incorectă interpretarea clausei procesului echitabil, această ficțiune legală a ”procesului echitabil de substanță” este în mod special periculoasă. Cel puțin trei pericole indică spre aruncarea la coș a întregii doctrine.
Primul dintre ele este acela că doctrina procesului echitabil de substabță înalță judecătorii în dauna și explicit în detrimentul Poporului de pe urma căruia judecătorii își trag autoritatea pentru început.
Acest lucru se întâmplă deoarece prevederea privind procesul echitabil vorbește numai de ”proces” în sine și atât – de aceea Curtea mereu a avut probleme în a defini ce drepturi de substanță protejează această clauză.
În practică, abordarea de până acum a Curții în identificarea acelor drepturi așa-zis fundamentale implică fără niciun dubiu crearea de măsuri noi (policymaking) mai degrabă decât analiză legală neutră.
Traducere: Abordarea prin care s-a ”găsit” ”dreptul” la avort sau ”căsătorie” homosexuală n-are nicio treabă cu analiza legală constituțională neutră (adică rolul SCOTUS) și are foarte mult de-a face cu legiferarea (adică ceea ce NU este rolul SCOTUS).
Obergefell v. Hodges și Coman et. al. v. Inspectoratul General pentru Imigrări and Ministerul Afacerilor Interne
Obergefell v. Hodges este un caz din 2015 la SCOTUS în care, similar cu Roe v. Wade, s-a ”găsit” ”dreptul” la ”căsătorie homosexuală” în Constituția SUA, asta deși în Constituția SUA cuvântul ”căsătorie” și cuvântul ”homosexual” (sau orice echivalent) nu apar niciodată printre cele 7591 de cuvinte ale documentului.
În 2010, Adrian Coman (cetățenie română și americană) și Clai Hamilton (cetățenie americană) s-au „căsătorit” la Bruxelles unde lucra românul. Când au dorit însă să se mute în România, au constatat că domnul Hamilton are nevoie de un motiv serios pentru a locui aici – și, nu, faptul că e ”soțul” lui Coman nu se pune pentru că în România soțul are soție și nu soț. Ghinion.
Așa că în 2013 băieții ăștia doi dau în judecată IGI și MAI la CEJ insistând că termenul de ”soți” din TFUE se referă și la ei, nu doar la oamenii normali. Cazul a fost pus imediat pe hold. De ce?
Păi, vedeți voi, în 2013 până și Sfântul Obama suna precum Coaliția pentru Familie pe acest subiect iar spectrul supărării unui stat din Est (România, adică) în prag de alegeri pe un subiect pe care și partenerul strategic (SUA, adică) îl vede fix la fel a dat fiori pe șira spinării la CEJ așa că ”familia” Coman-Hamilton a fost lăsată să facă anticameră, CEJ adoptând poziția ”să mai vedem ce se-ntâmplă și pe-urmă vorbim”.
În 2015 vine însă Obergefell, Sfântul Obama ”evoluează” și brusc e fan ”căsătorii” homosexuale (după ce 20 de ani ca activist și 7 ca președinte n-a fost) și în 2016 cazul Hamilton e luat în serios. În 2018 se dă sentința: România era obligată să-i dea permis de ședere ca ”membru al familiei” extracomunitarului Hamilton pentru că dacă Belgia e căzută-n freză, automat tot restul Europei trebuie să recunoască a priori și necritic actele emise acolo.
Iată așadar o situație foarte concretă în care policy din România este influențată de o decizie eronată a SCOTUS – decizie luată în urma presiunilor violente ale grupărilor de extremă-Stânga și de niște judecători activiști în frunte cu Ruth Bader Ginsburg.
România însă a refuzat să se îndoaie la aberațiile CEJ așa că în 2021 Nicu Ștefănuță (USR) alături de alți militanți de extremă Stânga din Parlamentul European au propus sancționarea României pentru tupeul de-a nu acorda permise de ședere celor care nu prezintă acte valide în conformitate cu legile României. Tot în 2021, susținuți financiar de Comisia Europeană (via ILGA – ACCEPT) – deci tot pe bani publici, băieții ăștia doi – Coman și Hamilton – au dat România în judecată și la CEDO.
Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă (adică tot pe bani publici) Coman spunea că abia așteaptă impunere din afară și că ăsta e un lucru bun. Termenul de globohomo în mod cert se aplică ”familiei” Hamilton-Coman.
Și totul a început de la cazul Obergefell. Fără acel caz la SCOTUS, băieții ăștia doi (și întreg lobby-ul de miliarde din spatele lor) făceau în continuare anticameră în Luxemburg.
Dacă Obergefell va cădea curând, avem apoi o șansă mai mare să păstrăm în România status quo-ul actual. Și, cine știe, poate din 2024 nu mai votăm USR și ne alegem și noi cu niște politicieni care să le spună bruxellienilor, aidoma celor polonezi, să mai meargă cu cercul în ceea ce privește solicitările astea obraznice. Căci asta și este – o obrăznicie să încerci să forțezi peste capul electoratului schimbarea unei legi precum cea a imigrației pentru a acomoda sensibilități și practici care oricum nu sunt parte din cadrul legal românesc.
Nu e nicio diferență între cazul ”familiei” Coman-Hamilton și cazul saudiților care merg în Bosnia și solicită ca Statul bosniac să le recunoască ”căsătoria” cu 10 femei. Ambele reprezintă obrăznicie față de țara gazdă și ar trebui întâmpinate cu ordin de deportare, nicidecum cu acomodare.
Mandatele de perchiziție digitală și intimitatea
În România nu prea auzi de așa ceva (deși există!) însă în SUA e deja o practică curentă.
Până ieri, a discuta deschis despre moduri prin care individul se poate feri de acest pericol foarte real (pus în practică de Stat dar făcut posibil cu ajutorul Big Tech) era considerat apanajul extremei drepte sau al ciudaților cu coif de staniol.
Decizia SCOTUS pune platformele online într-o poziție dificilă. Deși companiile mari din tech au mai luat poziție pe subiecte politice în linie cu valorile lor – inclusiv anumite tipuri de reglementări în domeniul intimității dar și reforme ale sistemului de imigrație pentru a-și proteja forța de muncă – intrarea lor într-un subiect atât de controversat precum avortul le-ar putea aduce probleme mari din partea ambelor tabere ale dezbaterii.
Apărătorii celor care au căutat să facă avort sau ale celor cercetate penal după ce au pierdut o sarcină spun că deja s-au lovit de îngrijorări cu privire la intimitate în statele care au legi mai restrictive cu privire la avort.[…]
”Problema e că dacă o construiești, ei vor veni,” spune Corynne McSherry, director juridic al ONG-ului Electronic Frontier Foundation. ”Dacă creezi baze de date uriașe cu informații, simultan creezi și un borcan cu miere pentru oamenii legii care sunt atrași la tine – tu fiind o parte terță; oamenii legii vor încerca să obțină informațiile pe care ei le consideră utile pentru cercetări penale.”
De aceea un grup de politicieni Democrați conduși de senatorul Ron Wyden din Oregon și deputata Anna Eshoo din California au scris o scrisoare luna trecută adresată Google privind îngrijorările aduse de faptul că ”practicile curente de colectare și reținere extensivă a datelor privind locația telefonului mobil va duce la transformarea firmei într-o unealtă a extremiștilor de dreapta care vor căuta să penalizeze pe cei care caută îngrijire sanitară reproductivă (termen eufemistic al Stângii pentru avort, n.t.). Și spunem asta pentru că Google stochează informații privind istoricul deplasărilor a sute de milioane de utilizatori de smartphone-uri, date pe care cu regularitate le partajează cu agențiile guvernamentale.”
Hopa! Păi ce-ai făcut Bobiță?
Acum nici 3 luni era o teorie a conspirației de pe Canapea că:
deținerea de smartphone e în sine un lucru rău pentru intimitatea individului
Big Tech e în sine un catalizator al totalitarismului, nicidecum o unealtă a libertății
Big Tech e în același pat cu Statul Maximal
indivizii cu încredere prea mare în tehnologie sunt supravegheați în feluri multiple care fac STASI sau fosta Securitate să pară niște democrați pufoși prin comparație
A trebuit să vină răsturnarea Roe v. Wade ca să începem să auzim ȘI de la stângiști ceea ce noi spunem de ani de zile. Să sperăm că-i ține!
Important e să-i țină până când trece prin Congres o lege privind limitarea Big Tech. Vremea dezbaterii dacă Big Tech ar trebui să fie reglementat cu forța a trecut de mult. E timpul dezbaterii privind forma reglementării. Aproape orice formă ar lua reglementarea – inevitabil va influența în bine și România. Și iată cum, indirect, căderea Roe v. Wade contează și pentru România.
Măcar atât – căci judecătorii CCR n-au nici timp, nici prerogative și nici înțelepciunea și intelectul necesar pentru a dezbate lucruri atât de complicate la noi. Măcar prin ricoșeu să luăm și noi ceva bun de la partenerul strategic.
Principalul beneficiar (dar și responsabil!) al scumpirii gazelor nu e nici Putin și nici Big Oil/Gas ci este chiar Statul Român în sine care se află în război cu cetățenii (vai, ce șoc). Despre energie discutăm în deschiderea podcastului și apoi continuăm cu eșecul recensământului care, în versiunea sa ”digitalizată” izbutește să piardă milioane de chestionare sau să recenzeze oamenii de două ori.
Între timp, Uniunea Sacul și Rucsacul nu mai poate contesta legi la CCR, în Parlament apare un nou bait cu diaspora iar focărimea a vrut să facă protest și n-a ieșit nici măcar de-o circulabă.
Pe fundal, președintele Iohannis a marcat cea mai prost marketată vizită – ignorată de presa internațională (ba chiar și de ruși) și memată copios în România. Explicăm însă că n-a fost doar memărie – însă modul cum ”s-a văzut” chiar a fost îngrozitor, Regimul plătind tribut nu doar incompetenței propriei administrații dar și faptului că nu-i mai place nimănui de fățăul Dulapului.
În alte știri geopolitice, negocierile privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO avansează, chiar dacă lent și isteria inițială a fost înlocuită cu o recunoaștere fățișă a faptului că obiecțiunile lui Erdoğan sunt cât se poate de legitime – adică fix ce v-am spus pe Canapea în urmă cu mai bine de o lună.
Pe fundal, presa de stat din Azerbaijan și cea din Rusia se spurcă reciproc; un scandal de corupție la granițele Kazahstanului cu Kîrgîzstan și China acoperă foarte bine problemele interne din cele trei țări; partidul Maiei Sandu mai pierde un rând de alegeri locale iar guvernul etiopian va începe negocierile de pace cu forțele separatiste din Tigray (alea finanțate inclusiv de șeful OMS).
Acestea, dar și alte știri sunt discutate într-un episod înregistrat pe fugă întrucât ne pregătim să schimbăm canapeaua și să aranjăm un mic studio.
When we titled episode 28 “We’re all living in Eastern Europe” we were thinking more like Eastern Europe of the 1990s – that is to say increased corruption, a good dose of institutional chaos, increased inflation and a decent dose of infrastructure decay. What we weren’t thinking of is Eastern Europe of the 1980s – namely all of the above plus food shortages, electricity shortages and full HONK propaganda. Yet the latter is increasingly more present, particularly in the so-called ‘civilized’ West.
A recession is a foregone conclusion in the US (and by consequence in most of the world) and the only reason this word is not being uttered is because the midterms are coming. Meanwhile, Ohio governor signed the bill to allow teachers to be armed – a step in the right direction. In the background, 10 retiring boomer ‘republican’ senators are joining the far-Left in an attempt to pass an obviously unconstitutional gun bill while California Dems want to weaponize the local IRS against patriotic groups in a bid to prevent California’s slow march towards becoming red again.
In Sweden, Ukrainian refugee children are being beaten up by Arabs who tell them to “go home” – in yet another event showing the deep problem that exists in Sweden as a result of the catastrophic decisions made back in 2015-16.
The European Commission may end up in a spat again with the United Kingdom as the Johnson government is trying to correct a provision of the Brexit agreement which, at the moment, de facto turns Northern Ireland in a third-party state. Meanwhile, Nord Steam 1 is working at a lower capacity as more and more countries in Evropeiski Soyuz are being compelled to embrace nuclear.
But while the problems in Europe and North America are causing some turbulence, they are for sure mild in comparison to the spillover effects on Africa. Even in wealthier space-program operator Nigeria the fuel prices are threatening the domestic flights, public transport is almost entirely paralyzed in Zimbabwe and in Cameroon thousands of truckers spend weeks stranded at highways and border crossings due to lack of diesel which threatens to cause its own local version of supply chain chaos.
Also in Africa, Moscow is trying to get approval to build a military base in Sudan as the transition to democracy is blocked in Khartoum and the negotiations seem to have hit a dead-end.
In Israel the country might get its fifth election in three years as the coalition of Naftali Bennett is now officially a minority government and thus subjected anytime to a successful vote of no confidence given that Benjamin Netanyahu has made no secret that he is vying for a return to power.
Disney has a film banned in UAE for consistent pidar in public; the Yemeni government is slowly progressing in its peace negotiations with the Iran-backed Houthi rebels and while the world is grappling with oil shortages, Idemitsu Kosan, a Japanese oil company is phasing out one of its big refineries as Japan is preparing for an economy with a smaller population.
Meanwhile, the CCP is using the Cough19 QRkodizatsiya programme to prevent protests from taking place against the financial mismanagement of four rural banks which may have lost at least $3bn in depositors’ money; all while Xi Jinping is trying his best to divert attention from all of these issues as he’s preparing for the Congress of the Party in the second half of the year.
The new majority government in Australia is already showing strong 1980s Ceaușescu vibes in terms of its approach to energy; the Australian Reserve Bank makes no promises that the interest rates won’t go to the Moon, while in NZ the country is only now finding out about the principle in commercial law called “abuse of dominant position” all while the country is also trying hard (and for the most part failing) to disarm its population.
These and other news are discussed thoroughly in this long-waited 30th edition of the World Sofa Report. Let’s explore!
La UM 0024 s-a modificat umpique schema de personal. Eh, dar dac-o zici așa nu mai e interesant. Discutăm așadar despre plecarea ”de pe sticlă” a celui care a cerut expulzarea a 60% din populația României (cei care nu au băgat în ei ser cu miocardită) și despre isteria generată de această plecare.
În alte știri, a mai apărut un partid focărist; USR își devansează congresul, iar încrederea românilor în sistemele democratice e la pământ mulțumită comportamentului extremist și iliberal al Regimului în ultimii doi ani.
Dedicăm ceva mai mult timp subiectului traficului și consumului de droguri în România ca urmare a scoaterii în evidență în presă a doar două dintre cele foarte multele decese lunare înregistrate în România după ce incidența consumului de droguri a crescut spectaculos în ultimii doi ani. Și, contrar tradiției, episodul ăsta discutăm și un pic despre fotbalul românesc – mai ales partea sa financiară.
În segmentul de geopolitică discutăm cazul avionului ”fantomă” care a zburat din Lituania în Bulgaria, caz care a dat posibilitatea multor oameni să spună prostii monumentale precum ”de ce nu l-a doborât poliția aeriană?”. Tot în segmentul geopolitic discutăm despre acutizarea campaniei electorale în Turcia, creșterea capacității de fabricare și livrare de arme a Republicii Poloneze, idiosincraziile diplomației ruse dar și cum pot (și trebuie!!!) să profite țările din Intermarium de realinierea puterii în Europa – și de ce românii trebuie, cu absolut orice preț, să înceteze dracului o dată să se mai uite spre Germanistan și Al-Francia ca la prieteni. Vest-Europa este doar Rusia cu smiley face și e timpul să începem s-o tratăm ca atare.
Între timp, coaliția de guvernare din Bulgaria, primită cu entuziasm de focile de-acolo precum și de cei mai oribili politicieni de la Bruxelles… s-a cam puțin prăbușit. USR-ul local n-a izbutit să și facă politică. Probabil vine al cincilea rând de alegeri parlamentare în sub 24 de luni.
Estonia, țară dată exemplu prin cercurile de bon-ton pentru ”stabilitatea politică” și ”capacitatea de a genera încredere în democrație” tocmai trece prin al 4-lea guvern în sub 3 ani și cea mai mare inflație din Europa – după ce coaliția de guvernământ s-a prăbușit din cauza militantismului extremist globohomo al USR-ului local. Dacă observați vreun pattern, să știți că sunteți uamini răi.
Pe fundal, Ursula ar putea fi supusă unei moțiuni de cenzură, planul extremist și antiuman ”Fit for 55” a picat la vot în Sovietul Suprem Parlamentul European iar țările din 3SI i-au explicat Ursulei foarte clar că ori renunță la șpăgile viitoare aferente contractelor de livrare a serurilor cu miocardită, ori se alătură moțiunii de cenzură.
La final dedicăm un segment mai lung celei mai importante realinieri politice – aceea din SUA. Stânga progresistă ia bătaie la scor inclusiv în propriile fiefuri. Zone cu majorități progresiste aparent ”de neclintit” acum nici doi ani sunt acum sub semnul întrebării după eșecuri spectaculoase în alegerile locale care dau un semn rău de tot în perspectiva intermediarelor din noiembrie dar și prezidențialelor din ’24. Ce fac republicanii bine, ce fac democrații rău… le explicăm cu detalii și exemple.
Mai marii presei, ONG-ismului și ”instituțiilor de cercetare” tot află că iarba e verde. Spre exemplu Human Rights Watch a aflat că aproape toate aplicațiile pentru ”școala online” sunt de fapt aspiratoare de date dintre cele mai intime despre copii – date care mai apoi sunt vândute oricui, oricând și oricum.
Digi24 a aflat că libertatea presei în România e în continuă degradare. Dar, până să întrebăm dacă nu cumva Digi24 e unul din actorii de vină pentru această stare de fapt, tot Digi24 ne-a informat că de vină e un amendament susținut de PSD și AUR privind abuzul de poziție dominantă (altfel numele mijlociu al RCS-RDS).
Ceva mai interesantă e saga din Uniunea Sacul și Rucsacul. Partidul extremist condus de Drulă cam scârțâie. Icoana Cioloș tot trage să plece, în vreme ce pușcăriabilul Vlad Voiculescu îndeamnă la unitate – acum că în sfârșit are și el loc de muncă stabil și e și el șef peste ceva. Pe fundal, cote de gen. Căci și pe moarte USR nu se poate abține de la măsuri antiumane și extremiste.
Dar pe lângă ONG-ul cu parlamentari, trei parlamentari ex-AUR s-au înscris în AD, dând naștere și Clubului de Lectură cu parlamentari. O fi bine? O fi rău? Discutăm.
Probabil cel mai interesant subiect intern este însă disputa dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat. O dispută care se extinde și față de care ministrul sănătății a arătat că are apetit maxim anunțând fără echivoc că va continua disputa până când aceasta va fi tranșată. Noi sperăm la altfel de tranșare, da’ în fine.
În segmentul dedicat geopoliticii discutăm despre doi babalâci – Soros György (91 de ani) și Henry Kissinger (99 de ani) care, pe bune acuma, ar cam mai trebui să ne lase. Nici nu mai are importanță dacă au dreptate sau nu. Vine un moment când deja e prea mult.
Pe lângă babalâci, discutăm și despre fragmentări ale suportului – atât în tabăra rusă cât și în tabăra pro-ucraineană. Mai e mult până la erodări decisive ale susținerii (în oricare dintre tabere), dar primele semne deja se văd. Și dacă tot suntem aici, mai dăm jos și niște mitologii panicarde.
În știri externe discutăm mult despre Moldova – despre arestarea lui Dodon, despre percepția corupției în opinia publică (și de ce aceasta e greșită și cum Moldova face aceleași greșeli ca România, în aceeași ordine, deocamdată) dar și despre inflația de peste Prut care face orice numai nu pornește vremurile bune.
În alte știri mai discutăm despre softuri de spionaj, discreția în online, variola maimuței și alegerile din Australia.
Acestea, dar și alte subiecte mai mici, sunt tocate mărunt în cel de-al 175-lea episod, înregistrat într-o luni ca să tușim mai puțin.
Privind retrospectiv, cea mai mare greșeală în materie de politică externă, pe care a făcut-o România, a fost că n-a rămas neutră. Zici formula magică “nu mă bag, man!” și asta te apără de toate relele.
E ca atunci când zici restaurant la Fazan sau când pui avariile și oprești unde e interzis. I-ai năucit: poliție, participanți la trafic cărora le-ai blocat trecerea, toți n-au ce să-ți mai zică, pentru că ai zis piua.
Ce NATO, ce scut la Deveselu? scrii în Constituție că ești neutru și Putin intră într-o degringoladă totală. N-are răspuns la așa ceva.
Asta trebuia să facă și Zelenski, dar n-a avut know-how-ul, n-a avut echipele de specialiști care să-i pună Ucraina pe avarii. Și de-aici au plecat toate problemele. Pentru că în fond nici rușii ăștia nu sunt băieți răi, trebuie ințeleși, ăsta e specificul lor cultural. Putere mare, țară largă, zdrăgăneli, interese regionale, e normal ca din când în când să mai intre cu tancul peste niște necăjiți.
Am înțeles mai greu, dar mi-au explicat și mie niște specialiști în taine mondiale date pe sub mână că așa se face. Rusul nu are nimic cu tine, dacă ești cuminte și ascultător. Bun, se întâmplă să mai intre peste om să-i dărâme casa cu tunul și să-i violeze nevasta și fiica, dar așa se face. Nu trebuie luate lucrurile personal, pentru că soldatul rus violează și omoară ca sarcină de serviciu. Că doar nu l-a cunoscut pe om dinainte, să aibă ceva cu el. În plus, dacă scrie pe Telegram că de fapt nu te-a violat și nici nu ți-a distrus orașul, că e o minciună, e ca și cum nu s-a întâmplat. Telegramul e făcător de minuni.
Pare că nebunia e completă, pare că orice ai mai adăuga la carnavalul ăsta e fără sens. Avem și specialiști în taine la vedere, adică oficiale, care ne explică cum inflația e din cauza războiului, ne explică cum vine foametea tot din cauza războiului, pentru că nu mai poate exporta Ucraina cereale, care înseamnă vreo 4% din producția mondială. Mâncați mai puțin, faceți duș mai rar, stați în frig, faceți avort recreațional, ascundeți-vă să nu luați variolă când vă pune taximetristul maimuța.
Și strigați: ia de-aici, Putin!- că așa ne învăța nu știu ce birocrată europeană și pătrată.
Am făcut un fel de glumă că Ucraina va intra în UE odată cu Rusia. Și nu cred c-a râs nimeni, pentru că dacă te uiți la Franța și Germania s-ar putea ca Rusia să încheie mai repede negocierile pe capitole. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, pe ruși nu-i mai scoate nimeni de unde s-au înfipt. Probabil că singura miză ar fi să mai rămână Ucraina cu un pic de ieșire la Marea Neagră.
În rest, ar trebui să urmeze niște pupături în stil sovietic, între lumea bună din UE și Putin, ca să se mai elibereze din tensiunea acumulată. Bine să se elibereze și gaze, că s-au cam balonat.
Se înregistrează în urma măsurilor covidiene „decît” niște mici excese: de inflație, de antagonizare socială, de miocardită, de scădere a capacității sistemului imunitar, de jigniri și vituperări de joasă speță, de prostituție de presă, de încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale, de miliarde de euro pentru doze ne-imunizante cumpărate aiurea. Bagatele, zău așa!
Sînt curios cum o să arate peste vreo patru, cinci, zece ani micile excese de infracționalitate juvenilă, de tulburări psihice, de disfuncții ale sociabilității, de tineri furioși că au fost făcuți, online și obligatoriu empatic, generație de sacrificiu fără să îi anunțe nimeni, votînd cu picioarele sau cu molotoavele.
Dar o să fie ok; formatorii de opinie corecți politic o să ne explice pe ton de sfadă că e de la climă și de la educația care nu pune destul accent pe bătut apa în piuă, musai la liber, fără note și teze, despre diversități, flexibilitatea semantico-dialectică și revoluționar troțkistă a pronumelor și transversalitățile multi-axiale ale oprimărilor solilocvic internalizate, iar intelectualii publici conservatori de salon și graseiat bonton o să ne arate precis, onctuos și sfătos arogant cum toate astea se trag de la ceva derive axiologice și de la educația care nu pune destul accent pe clasici. Ceva cu educația o să fie neapărat cauză majoră.
Despre măsurile din vremea molimei prevăd că se vor strădui să tacă și unii și alții, la fel de adînc, egal competent.
While the Wuhan Virus was in some ways a bit different (though not really too different from the other respiratory pathogens we humans encountered in the recent past), the monkeypox is known for over 60 years. And, in fact, the corporate media has been stirring panic over it multiple times over the last 20 years or so.
But before we get to history, please take a quick look at the little document below:
So, the reason both the President of the USA and the skeptic/alternative media are talking about this is because someone’s been nasty in public with the monkeypox yet again (yes, this also happened in the past too). And it’s not just any random somebody – but exactly the Wuhan Virology Institute, you know, kinda sort of the source of the Wuhan Flu which is still being used by various countries (including and especially the People’s Republic of China) to suppress civil liberties.
However, unlike the Wuhan Coronavirus, the monkeypox has decades of literature behind it and also multiple attempts by media or governments (assuming the two entities are separate) to turning it into a panic.
It will not be the first time humans are being stupid in public over monkeypox.
For instance in 2012 the CDC/US Feds quarantined a Delta flight over fears of monkeypox.
It was… bed bugs.
Here’s a 2010 story about monkeypox in Zaire/DR Congo and why the disease didn’t just die off as the eXpErTs had expected:
Just yesterday, in Romania, a doctor that has been making waves over his “warnings” of monkeypox allegedly found at his hospital… had to be taken to the loony bin after he beat up a patient and two nurses, and then tried to drive a garbage truck. You see… viral panics attract the looniest members of society.
Well, similar things happened in Britain in 2018. Most of the tabloid press and other media took it upon themselves to warn the public about the looming danger(s) of the monkeypox. Rumours of “hundreds” of “cases” spread like wildfire (and, just like with Covid or with monkeypox today, no clear definition of what a “case” means was offered). In reality, there had been exactly… two cases. Both discussed at length in this paper: https://www.eurosurveillance.org/content/10.2807/1560-7917.ES.2018.23.38.1800509 (please notice the quality and the precision of clinical data – the opposite of what was and still is the case with Covid19)
Here’s a 2016 story of the very serious monkeypox outbreak in DR Congo:
BS stories about monkeypox aren’t a new phenomenon at all. Nor an exclusive purview of the West.
Here’s the health minister in Malaysia in 2019, exasperated by the media’s exaggerations of the monkeypox (which at the time hadn’t even been detected in his country):
The United States suffered through an outbreak of monkeypox 19 years ago, in the year 2003. Here’s how the CDC was describing the situation in the middle of the outbreak:
As of July 8, 2003, a total of 71 cases of monkeypox have been reported to CDC from Wisconsin (39), Indiana (16), Illinois (12), Missouri (two), Kansas (one), and Ohio (one); these include 35 (49%) cases laboratory-confirmed at CDC and 36 (51%) suspect and probable cases under investigation by state and local health departments
Here’s how the 2003 outbreak was described in a paper from 2006 (remember that any outbreak is better analyzed at its end, rather than in the middle of it – because cooler heads can prevail and emotion/panic doesn’t run as high):
In May and June 2003, public health officials identified an outbreak of human monkeypox in the United States. This was the first instance of human monkeypox virus (MPXV) infection detected outside its endemic range in Africa. As of July 30, 2003, a total of 72 human cases had been reported. Thirty-seven (51%) cases were eventually laboratory confirmed, and 35 met the case definition set by the Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Among the 35 patients whose cases were laboratory confirmed before July 11, 2003, 32 (91%) tested positive for MPXV by PCR, culture, immunohistochemical testing, or electron microscopy of skin lesions; 2 tested positive by PCR and/or culture of an oropharyngeal or nasopharyngeal swab; and 1 tested positive by PCR and culture of a lymph node aspirate. To date, no new animal or human cases have been reported.
The outbreak was relatively large compared with most reported events in Africa, but clinical features were milder than typically seen there. No human deaths occurred, although 2 children required intensive care. One patient received a corneal transplant due to chronic ocular infection.
Please notice that PCR tests were a thing then too. Though, unlike 2020/21/22, they weren’t used randomly on the general population – which allowed for a much more precise use. And even so, the PCR test was still rather useless as a diagnostic tool. Back in those days, diseases were counted by clinical diagnosis. The good ol’ days…
Anyway, “your pets are a danger” is also not a new narrative.
There was a time when the mainstream Left was equally skeptical of the public health establishment and Big Pharma as the Right.
Here’s an article about monkeypox in The Guardian from 2003: https://www.theguardian.com/science/2003/jun/12/thisweekssciencequestions -> Notice that the possibility of it spreading wildly through humans is treated with a shrug, precisely because the disease itself is pretty mild (and infection-acquired immunity is lifelong and sterilizing, by the way).
Experiments on and with monkeypox in aerosolized form (in theory more transmissible – tho not necessarily in practice) aren’t new either.
Here’s a paper from 2001 discussing such an experiment: https://www.nature.com/articles/3780373
So… does all of this mean that this time ’round there won’t be a general(ized) panic about the monkeypox even though it’s the third or fourth semi-serious transnational outbreak just this century? Unfortunately, the answer is no.
“People are not stupid, people are fucking stupid” – is a reality that the powers that be know all too well. Additionally, unlike 2001, 2003, 2010 and 2019, people are significantly stupider today. Or, at the very least, the stupidity of the general public is far more evident today than it was at the turn of the century. With this fact in mind, do expect authorities in at least some countries to be supremely stupid in public.
Remember that in 2009, a few countries did go into lockdown over a very mild flu. And highly advanced countries at some point in time were very proud of spreading DDT everywhere in order to fight child paralysis. In fact, they were proud of it:
The point that I’m making is that the ability and willingness of the Trust the Science™ crowd to endorse policies that amount to being supremely stupid in public is not a new phenomenon. It did not start with Covid19 and there is no reason for it not to be manifested during this outbreak of monkeypox.
The purpose of this article is to equip you with the knowledge that this movie has been seen before. Monkeypox experiments (including dubious lab experiments), media panic over it, dubious policies meant to “protect” but in fact did only harm, dubious NPIs being deployed, very fake news spreading like wildfire… all of those happened multiple times just in the last 20 years. And the world didn’t end under a pile of monkeypox rashes. It won’t this time either.
Also, it is true that the smallpox vaccine protects (because, unlike the myocarditis-inducing experimental gene therapy clotshots of 2020, it actually is a vaccine). It is also true that infection-acquired immunity is lifelong and sterilizing.
Also, while it makes for good memes, monkeypox is not like HIV (Gay-related immune deficiency – GRID) in the sense that it’s not an STD per se. It’s still funny though to watch/read concocted double speak like “individuals who self-identify as gay or bi-sexual as well as other communities of men who have sex with other men” – because, you see, “homosexuals” is just not hip enough anymore.
That’s it for now. Don’t panic. Grab popcorn. And enjoy the shitshow.
MPs from Putin’s “United Russia” party filed a proposal in the Duma (Russian parliament) to abolish the age limit for first-time military contractors from abroad (mercenaries), routinely used by the Russian army in operational theaters, including in Ukraine.
Andrey Krasov and Andrey Kartapolov filed the proposal to amend the Military Duty and Service Act in the sens of abolishing the upper age limit until a contractor can serve for the Russian military, according to a document published by the Duma’s electronic database consulted by RIA Novosti (link inaccessible from the European Union).
The MPs explain that Russian citizens can serve under a contract from age 18 up to the age of 40, while foreigners can serve only from age 18 to 30 years of age.
“This bill aims to eliminate the age limit for foreign citizens of working age who are entitled to enter into a contract with the military service,” the proposal states.
Additionally, the set of amendments also set new limits for who can use high precision weapons and who can operate other more sophisticated military equipment. Such tasks are reserved for highly professional specialized personnel that can now serve by age 45.
According to the authors of the initiative, these modifications will make it possible to attract more specialists from the civilian sector in popular roles in the military.
