Aproape 40.000 de concetățeni și-au sărbătorit ieri, 14 octombrie, ziua onomastică. Am aflat asta de pe portalul Patriarhiei pentru că la redacție menținem abonamente la o mulțime de fluxuri de știri din care apoi selectăm ce ajunge în News Feed [link de Telegram] dar și ce ajunge prin podcasturi sau prin alte locuri. În alți ani, însă, aflam de sărbătoare cu cel puțin câteva zile înainte de la pleiada de influiensări ai Regimului care insistau să ne aducă aminte despre hoardele de creștinopați care oricând se pot detona în căutarea unor 72 de fecioare. Ceea ce tocmai am scris este o reinterpretare destul de fidelă a ceea ce ministrul propagandei Cristian Tudor Popescu spunea în urmă cu 3 ani.
Deși reclamația la CNCD împotriva CTP-ului nu a fost niciodată soluționată (sau eu n-am găsit soluția), de atunci s-au schimbat totuși multe:
- CTP-ul a dispărut de la Recorder la puțin după acel moment
- Recorder înșiși n-au mai avut același elan în materiale de propagandă creștinofobă
- USAID (ordonator de credite pentru multe grupări ”independente” creștinofobe) s-a desființat
- Țara și lumea s-a(u) schimbat
Nu sugerez că vreuna din cele de mai sus are neapărat de-a face cu scăderea bruscă a discuției despre pelerinajul de la Iași din presa Lumii BuneTM. Poate are, poate n-are. Greu de spus.
Mai probabil are de-a face cu niște date cunoscute încă de acum 6 ani și discutate aici. Pe fundal, pe nesimțite, departe de ochiul ager al activistului de facebook, al influiensărului de Youtube și al redactorului de la Digi/Recorder/G4, populimea a devenit mai bisericoasă într-o măsură suficient de mare încât să se vadă pe toate măsurătorile sociologice dar și în cifrele de audiență.
Problema presei deconectată de popor există de prin 2013 (cel puțin), dar s-a accentuat sever din 2019, încoace. Nu doar în ceea ce privește raportarea la biserică în general sau activități religioase creștine de orice fel, dar în privința a multe alte subiecte și nu doar politice.
Pelerinajul de la Iași era, până anul trecut inclusiv, un moment în care această deconectare a presei față de populime se vedea foarte clar: Pelerinajele băteau record după record de participare iar presa de limbă română (că românească nu mai e demult) nu prididea cu insultele, invectivele și miștourile ieftine. În 2023, când CTP-ul a mers până-ntr-acolo în a-i compara pe participanții la pelerinaj cu Mișcarea pentru Rezistență Islamică (Hamas), pelerinajul stabilea recordul absolut: minimum 450.000 de participanți (conform Jandarmeriei) per totalul celor 10 zile, incluzând în cifră și participanții de la evenimentele mai puțin sau deloc televizate care nu au loc fix în centrul orașului la Mitropolie.
De atunci, în fiecare an (și pare-se că și 2026 va fi la fel) evenimentul a adunat constant minimum 300.000 de participanți. Pentru comparație, în 2026 vor fi participat la manifestările religioase organizate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva mai mulți oameni decât în 2014 și 2015 la un loc. Și 2026 nu e un an record pentru acest eveniment.
Tot în aceeași comparație, în 2023 au fost mai mulți oameni la Sf. Parascheva decât la UNTOLD.
Și mai rețineți o chestie: La festivaluri (de orice fel) numărul total de participanți este stabilit prin adunarea numărului de oameni care scanează/bifează bilet în fiecare zi. Drept urmare, la un festival de 5 zile, cel care are abonament este numărat de 5 ori. La Sf. Parascheva nu-i așa căci nici n-ar avea cum. E greu de crezut că cineva stă la o coadă de 17 ore de două ori. Nu zic că nu se întâmplă, dar sigur nu în numere relevante statistic.
Altfel spus, când spunem că minimum 300.000 de oameni au participat la manifestările religioase de la Iași a căror nadir a fost ieri, înseamnă 300 de mii de oameni distincți. Adică aproximativ două UNTOLD-uri și ceva.
Dau cifrele de mai sus pentru a ilustra amploarea evenimentului. Pentru evenimente mult mai mici presa se mobilizează și raportează minut-cu-minut. Cândva o făcea și pentru Paraschiva (fie și pentru a critica sau lua în balon). Dar nu și anul ăsta. G4 are un singur articol publicat la ora 23:00 (când nu-l mai vede nimeni) și cu cifrele ușor greșite. Libertatea are un articol mai lunguț și surprinzător de echilibrat. Știrile ProTV au mers pe rețeta cu care merg pe orice eveniment de mase pe care-l dau la știri: scurtă introducere despre ce-i vorba, câteva cuvinte de la organizator și apoi concentrat pe aspecte inedite – Pro TV au găsit un voluntar ugandez și doi turiști norvegieni (ne, pe bune!) și apoi au trecut mai departe. Fără discuții lungi, fără critici și fără aprecieri.
Fiecare interpretează cum vrea, dar pentru cei 3, hai maximum patru oameni pe care s-ar putea să-i intereseze cum vede Canapeaua lucrurile, zic așa: Evenimentul e suficient de mare, suficient de constant și în fapt suficient de liniștit încât costă prea mult să-i dai coverage minut cu minut (ca pe vremuri) și din asta să scoți știri totuși mărunte. Câțiva oameni mai în vârstă făcându-li-se rău nu e o știre (orice adunare de oameni măsurată în zeci sau sute de mii are câteva sute de astfel de incidente).
Însă tot din aceleași motive a ajunse să coste prea mult și în termeni financiari și de audiență. Nu mai suntem nici în 1996 (când onor popii meritau luați la mișto că știu și ei de ce) și nici în 2006 când apetitul pentru bisericoșenie era în cădere liberă (și în cădere liberă a rămas până prin 2014-15). În 2026 ai o treime solidă din populație (între 31 și 36% depinde pe-al cui studiu îl crezi) care merge săptămânal sau mai des la biserică. Lor li se adaugă încă aproape o cincime (între 16 și 19%, din nou, depinde de studiu) care merg măcar o dată pe lună. Prezența la biserici pur și simplu este vizibil mai mare decât în urmă cu 10 și mai ales în urmă cu 20 de ani.
În plus, în 1996 sau chiar 2016, publicul bisericos era zdrobitor pensionar, sărac, slab educat și (foarte) în vârstă. Nu mai e chiar așa în 2026. Da, babinețul încă există (chiar dacă nu se mai manifestă la fel și nu mai practică același tip de estetică), însă media de vârstă a participanților la slujbe a scăzut și ea vizibil. Suficient de mult încât mediana se califică la publicul comercial. Dacă ești televiziune sau instituție de presă care trăiește din reclame, nu e chiar cea mai bună idee să insulți până la 50% din publicul comercial. Dintre cei care merg la biserică măcar o dată pe lună, 86% au între 18 și 59 de ani (date din 2025, vezi pagina 9 din acest fișier PDF).
Ah, și încă ceva: după 10 ani de scădere continuă (lentă, dar totuși constantă), încrederea în Biserică a început și ea să crească, chiar accelerat. 57,7% în iulie 2025, apoi 63,9% în ianuarie 2026 (sursa) și apoi 79% în iulie 2026 (sursa). Ce-o fi deprimat încrederea în Biserică în ultimii doi ani probabil numai Dumnezeu știe, dar cert e că fenomenul a fost depășit. La 79% cotă de încredere (măsurată după metode moderne, nu bullshitărelile tipice anului 2000), e cam dificil de ignorat.
Și totuși…
Ce am scris mai sus se aplică televiziunilor și marilor instituții de presă care funcționează pe model comercial. Dar tot nu explică influiensării.
Tot după aceleași date citate mai sus, sunt mai mulți români nereligioși ca niciodată. Pe orice studiu te-ai uita din ultimii 3 ani, procentul de români direct nereligioși este constant între 14 și 19%, în funcție și de metodologie. Ba mai mult, românii nereligioși tind să fie mai tineri, mai urbani și mai avuți. Altfel spus, o ”piață” fertilă pentru influiensări edgy și mesaje CTP-iste.
Și totuși, influiensărimea n-a prea avut nimic de zis despre Parascheva anul ăsta. Nici pro și nici contra. Nici măcar cei cu o audiență conservatoare nu s-au înghesuit pe subiect. Cei mai ”mici” și-au pus o poză sau un filmuleț dacă au fost acolo și cam atât.
Se poate argumenta (cu un grad rezonabil de acuratețe) că anul ăsta a ”picat” în mijlocul unei telenovele politice antrenante: O să fie premier Luca Niculescu din postura de a treia desemnare (deci în sine o premieră) sau o să avem anticipate (tot o premieră, dar una mai șocantă)? Influiensărimea a fost ocupată cu asta. Fie să-și apere favoriții (USR și AUR), fie să distragă atenția de la penibilul favoriților (PNL), fie să și-i susțină în această urzeală (PSD și prietenii ”independenți” și ”neafiliați”).
Dar cel mai probabil motivele se pot reduce la unul singur: banul.
Cei potențial contra stau prost cu finanțările (cu excepția Recorder), iar cei potențial fani ai manifestațiilor de la Iași fie erau ocupați cu subiecte mai profitabile (formarea guvernului) fie au fost la Iași neironic din motive de credință sinceră și au luat o pauză de la postat.
Să ne înțelegem: Nu judec negativ pe niciunii. Nu e nimic rău din oficiu sau în sine în a prioritiza subiectele profitabile. Eu doar constat: Pelerinajul de Sf. Parascheva nu mai este un subiect polarizant. A trecut la ”și altele” în calendarul evenimentelor mari. E suficient de vechi/cu tradiție ca să nu mai fie în sine o știre, suficient de mare încât să nu mai merite să-l critici gratuit (cum o făcea CTP-ul acum 3 ani) și suficient de liniștit încât să nu genereze știri de primă pagină (două îmbrânceli și câteva intervenții cu ambulanța la dimensiunea aia e fix nimic).
Aș mai nota ceva: în top 10 cele mai mari evenimente din România după numărul de participanți, trei sunt religioase. Pelerinajul Sf. Parascheva este pe locul 3 (în spatele Beach, please și Untold – deși am arătat mai sus că numărătoarea la festivaluri este înșelătoare). Pe locul 5, imediat sub Neversea este pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, un eveniment catolic care, tot așa, generează doar știri generice despre câți oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale. 156 de cazuri în 2026, adică fix nimic pentru un eveniment cu aproximativ 300.000 de oameni. Iar pe locul 10 se află pelerinajul de Sf. Dimitrie cel Nou, care are loc tot în octombrie dar la București. Prinde la limită top 10 național cu minimum 80.000 de participanți în fiecare an, fiind devansat de Transilvania International Film Festival (cu mențiunea că TIFF durează 10 zile) dar bate la limită Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare (locul 11) și șterge pe jos cu Summer Well Festival (Buftea, locul 12), Massif Festival (Poiana Brașov, locul 13), Rockstadt Extreme Fest (Ghimbav, locul 14) sau ArtMania (Sibiu, locul 15).
Eu zic că e bine. E foarte bine că există evenimente mari religioase care se pot desfășura civilizat fără interferențe de la heitări. La fel cum e foarte bine că există festivaluri mari pentru toate gusturile care se pot de asemenea desfășura civilizat fără interferențe majore.
Fără niciun fel de glumă, România se face bine. Nu sunt multe țări în lume în care tipul ăsta de diversitate poate exista pașnic. Sigur, ocazional mai vine câte-un dubios cu Biblia pe la Rockstadt (de notat totuși că nu din denominațiunile mari cu propriile evenimente mari) și ocazional se mai trezește câte-un scrântit să facă scandal la pelerinaje. Dar, per ansamblu, lucrurile s-au schimbat enorm în bine. Iar faptul că Presa Miluită nu mai are nimic de comentat despre pelerinajul de la Iași este de asemenea un pas în direcția bună.
În timp ce televizorul și influiensării regimului îți spun că țara e din ce în ce mai polarizată, cifrele privind evenimentele în lumea reală arată mai degrabă opusul. Duse sunt zilele cu polemici și înjurături – ba despre festivalul de rock/metal, ba despre Parascheva, ba despre Șumuleu Ciuc (mai țineți minte asta?) sau diferite invective la adresa participanților la orice alt eveniment.
Cum, necum, cel puțin la firul ierbii, aș zice că mai degrabă inversul s-a întâmplat: Polarizarea și încrâncenarea ușor, tiptil, au părăsit scena și locul lor a fost luat de înțelegerea că e loc pentru toată lumea. Iar abia asta e o realizare enormă. Și nu glumesc deloc!
Sper să (ne) și țină!
