Demos, democrația, socialismul și diletantismul economic

Am primit acum câteva zile de la un fan de-al nostru un link care conținea un articol publicat pe platforma colectiviștilor de la Demos. Așa ca ne-am gândit sa va spunem cam ce e în neregula cu afirmațiile incompetenților din partidul care se vrea la guvernare cu sub 1% din intenția de vot…

Lucrezi 8-10 ore pe zi, iar la sfârșitul lunii salariul îți ajunge doar pentru plata chiriei sau a ratei la bancă? Teoretic, salariul minim ar trebui să fie suficient pentru a  asigura o viață decentă. Este inacceptabil ca un om care își petrece toată ziua la muncă să ajungă acasă neștiind dacă are ce să pună pe masă în zilele următoare. Într-o țară dezvoltată, grija zilei de mâine nu mai trebuie să fie o problemă pentru populație.

Teoretic…salariul minim e venitul minim de existenta. Asta nu înseamna ca iți va ajunge pentru ce vrei tu, mai ales dacă ai o problema cu stabilirea bugetului. Și nu, nu e un salariu care sa îți ajungă de chirie. NICĂIERI în lumea asta nu se întâmplă asa ceva. Vrei salariu minim și chirie? Ia vezi, ca poate o împarți cu altcineva! Nu, nici nu ar trebui sa îți ajungă salariul minim sa plătești rate la apartament, mai ales când ai în curs cacaturi gen Prima Muie Casa, care distorsionează preturile imobiliarelor in ultimul hal.

În anul 2018, în România, o persoană adultă are nevoie de 2.552 lei pe lună pentru un trai decent. Ce înseamnă atunci un salariu minim net de 1.162 lei? Mai puțin de jumătate din cât ar fi necesar.

Cine stabilește ca e 2552? Și de ce? De ce sa nu fie 2560. Sau 2558… ? Syndex? Aia care n-au fost în stare nici sa mențină un domeniu, ala către care dați voi linkuri, activ? Da, site-ul vostru sursa e inexistent. Ma îndoiesc ca aia știu ce e mai bine pentru angajații altor firme, din România, când nici de a lor nu știu avea grija.

Demos susține ridicarea nivelului salariului minim și corelarea acestuia cu coșul de consum pentru un trai decent. Creșterea salariului minim, cuplată cu trecerea la un sistem de impozitare progresivă și cu o rată mai mare de taxare a averilor și a capitalului, poate asigura transformarea pieței muncii din România într-una justă, cu adevărat europeană.

La fel cum a făcut socialismul și prin alte tari? Ca sa nu mai vorbim ca acel cos de consum, pe care îl tot agățați voi pe la toate ședințele inepte, nu are nici o legătură cu viata reala a salariatului de rand din România, fiind calculat, exact, de aceeași firma, Syndex.
Impozitarea progresiva a existat pana în 2004 în România. De ce nu a avut rezultate mai bune in colectare (hint: cota unica a mărit crunt rata de încasări) decât cota unica a lui
Razgandeanu Tăriceanu? Pentru ca economia nu funcționează asa cum visați voi acasă, în timpul ședinței de onanie în cerc, de-aia!

Ce rost mai are să vorbim despre “salariu minimdacă acesta nu asigură un minim de viață decentă? De fapt, un salariu minim care nu acoperă nevoile de trai este o încălcare a drepturilor omului. Consiliul Europei a acuzat încă de acum 3 ani România de încălcarea Cărții Europene a Drepturilor Sociale prin menținerea  salariului minim la un nivel scăzut, încălcând astfel dreptul la o remunerație echitabilă. Conform Art. 3 al C131/1970, adoptată de Organizația Internațională a Muncii şi ratificată de România, salariul minim trebuie stabilit luând în considerare atât condițiile economice ale statului în cauză, cât și nevoile salariaților și ale familiilor acestora, incluzând costul vieții și asigurările sociale.

1. Comisia Europeana să ne mai sugă! Ăștia sunt aia care au adus Europa în pragul dezastrului pentru ca madam Merkeloaia avea chef de stromeleac de arap. Tot ăștia fiind aia care zilele trecute ne explicau, prin vocea altei putori nemțești, ca tre sa fim cei mai buni pretenari ai Rusiei!

2. Fix asa se stabilește salariul minim de către patronate. Doar ca oamenii care plătesc nu țin cont de pretențiile voastre umede si calculează un necesar de 2 salarii minime pe familie. Pentru ca nu poți emite pretenții când productivitatea ta e la limita de jos. Vrei mai mult? Scoală? Recalificare? Va pute, nu?

MITUL NR. 1:

Salariul minim „crescut din pix” ignoră realitățile economice și nu reflectă creșterea productivității muncii.

Diverse voci repetă la nesfârșit povești despre lenea angajatului român și slaba lui productivitate. De asemenea, la fiecare creștere a salariului minim se arată cu degetul către productivitatea muncii din România, care este mai mică decât în  alte state ale UE.

Ce le scapă din vedere celor care acuză măririle salariale e faptul că  productivitatea nu ține doar de angajat. Oricât de intens ar lucra angajații, fără un management adecvat și fără  investiții în tehnologii avansate, productivitatea nu poate crește peste un anumit nivel. Productivitatea scăzută este, în egală măsură, responsabilitatea patronilor. Iar dacă angajații nu merită salarii mai bune, atunci de ce patronii ar trebui să se aștepte la profituri mari, în condițiile în care rulează afaceri neproductive?

Voi sunteți cretini? Cum e productivitatea vina patronului, mon cher? Pai ce, patronul coase? Patronul tencuiește? De ce acolo unde salariul e plătit în funcție de acordul individual (plata la manopera) acesta nu e mai mare (hint: e muuult mai mic) decât acolo unde a plătit la acord global (la ora)? Pentru ca salariatul fute menta, de cele mai multe ori, de aia!

Iar dacă angajații, inclusiv aia plătit la manopera, nu produc, sa aibă patronul profit, de ce se așteaptă la salarii mai mari? Pentru ca ei “are valoare”, nu? Ei bine viata reala nu tine cont de gargara ci de realitatea tangibila!

In realitate, toate datele ne arată că angajații români sunt ultra-productivi, chiar dacă acest lucru nu se reflectă în productivitatea totală a muncii – din cauza factorilor menționați mai sus, dar și din cauza modului în care se calculează productivitatea.

>În realitate, toate datele ne arată că angajații români sunt ultra-productivi

> chiar dacă acest lucru nu se reflectă în productivitatea totală a muncii

Does not compute… Nu, pe bune, mâncați cacat și va contraziceți în aceeași fraza! Dar vreți sa fiți luați în serios?

Pentru a ne da seama cât de mult și cât de bine lucrează angajatul român, trebuie să ne uităm la randamentul muncii, adică la raportul dintre productivitate și costuri. Raportată la costul forței de muncă, productivitatea muncii în România este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Prin urmare, argumentul cu slaba productivitate a angajaților din România nu ține – randamentul angajaților români este foarte mare!

Adică produc cat un angajat mediocru din alta parte și au salarii mai mici? Pai, scumpilor, salariul mai e stabilit si de tara în care îl încasezi. Doar nu ai vrea ca un pulete călcător la confecții din România sa încaseze cat unul din Germania. Ca nu e același nivel de trai, același nivel de taxare, același… alegeți voi ce! Și iar statistici făcute de o firma care, cel puțin online, nu mai exista în România, Syndex,

În realitate, prin creșterea salariului minim la un nivel care să permită angajaților un trai decent, capitalul nu își va mai putea baza avantajul competitiv pe forța de muncă ieftină românească și va fi nevoit să investească în tehnologizare. Dacă vor fi scoase de pe piață anumite firme, va fi vorba exact de cele care vor continua să-și bazeze afacerea pe reprimarea angajaților printr-o salarizare derizorie față de munca pe care o depun.

De fapt, in economia reala, vor supraviețui doar cei care își permit sa acopere pierderile pe piața interna cu surse de venit externe. Firmele mici, autohtone, nu! Vor falimenta sau, dacă chiar faceți voi salariul minim cat are chef pizda voastră, vor concedia din angajați pana își vor permite sa rămână pe piață. Dacă își vor permite.
Cat despre capitalul care nu își va păstra avantaj bazat pe forța de munca … Moldova și Ucraina sunt aproape. Se va întâmpla ce s-a întâmplat cu atâtea și atâtea firme de confecții din nordul Moldovei, care s-au relocalizat când statul a început sa le bage salariul minim peste productivitatea angajaților pe gat! 2010 nu e chiar așa departe. Cautați statisticile.

Departe de a duce la o scădere, creșterea salariului minim va duce în termen mediu la o creștere a productivității economice.

Statistic, nu? Ca pe aia reala o simțim chiar azi, după ce draguțul de stat a crescut salariul minim din pix, fără legătură cu realitatea. Am ajuns sa plătim dublu, la propriu, fata de ce plăteam acu 2 ani.

MITUL NR. 2

Creșterea salariului minim va duce la creșterea prețurilor (crize inflaționiste).

Mărirea salariului minim duce la creșterea prețurilor mărfurilor de pe piață și, prin urmare, la inflație, ne mai spun criticii salariului minim.

Am spus mai sus. Acu nu fac decât sa adaug o lista cu comparații ale preturilor de acum 2 ani și cele de azi. Vorbește de la sine, nu tre sa mai explic….

În realitate, în timp ce în ultimii șapte ani salariul minim și-a dublat valoarea, fenomenul inflaționist nu a apărut. Anul curent este singura excepție, dar nu avem nicio dovadă că recenta creștere a inflației e rezultatul exclusiv al creșterilor salariale. Studiile ne arată că o creștere cu 10% a salariului net va avea în medie o influență de 0,5% asupra ratei inflației.

Tocmai, și-a dublat valoarea fără ca productivitatea sa se fi dublat. Nici măcar nu a crescut exagerat de mult, nu dublat. Dar angajatorul, mort-copt, tre sa scoată dublu din buzunar!

Anul curent e o excepție, într-adevăr. Faptul ca în 2018 au fost anunțate 2 măriri ale salariului minim, în special la bugetari (specia aia în care găsim productivitate la 20% din membrii ei) face din 2018 o excepție, sau ceva… Cat despre faptul ca “nu avem dovezi”… Nu aveți pentru ca realitatea se pare ca are un bias conservator economic și va da peste cap poveștile utopice, de aia nu aveți! Ca sunt, în realitate, cu nemiluita! Numai de cate ori a strigat Isărescu, de la BNR, ca o sa fie urat și or sa crească preturile!

Creșterea prețului carburanților, a energiei electrice și deprecierea leului au determinat într-o măsura mult mai mare fenomenul inflaționist decât majorările salariale.

Și alea nu au crescut pentru ca furnizorii au mii de angajați cărora trebuie, urmare a legilor cretine, sa le plătească taxe mai mari pentru aceeași munca, nu? Absolut nici o legătura una cu alta! Deprecierea leului nu s-a petrecut din cauza masurilor economice demente ale guvernării Dragnea, nu?
Practic voi ne spuneți ca putem arunca pe piață o masa valutara egala cu cea existenta la un moment dat în mana angajaților statului și… nimic rău nu se va întâmpla?! Sunteți cu toate acasă, mai copii?

Nivelul crescut al inflației din ultimul an se înscrie în tendința recentă din toată Europa; în plus, rata inflației din România se situează sub cea a Marii Britanii și la un nivel similar cu a Cehiei.

Mâncare de cacat gratuit? In ianuarie 2019 rata inflației în UK era de 0,1% iar în Republica Ceha de 0,4%, în condițiile în care în România era de … 3,5%. Noroc ca mâncatul de rahat e gratuit!

În concluzie, ideea că inflația ar fi rezultat în urma creșterii salariului minim este una ideologică, şi nu economică. Creșterea salariilor influențează mai ales dimensiunea profiturilor, şi nu a inflației. Atâta timp cât angajații români sunt cei mai rentabili din Uniunea Europeană, creșterile salariale nu  vor conduce la o inflație galopantă, ci pur și simplu la o viață mai bună, la o productivitate mai mare și la mai multă dreptate socială.

In concluzie tot căcatul de pana acum e doar mâncare gratuita de rahat ideologic, pentru ca realitatea va da peste nas pana va umple sângele. Noroc cu disonanta aia cognitiva, ca altfel crăpați din cauza confuziei!
Creșterile salariale gratuite, ca asa vrea guvernul sase dea mare, au dus deja la o inflație de ne sângerează buzunarele. Normal ca nu se vede la departamentele de sociologie din facultăți, ca doar statul compensează constant ce pierd niște “taie-frunza-la-caini” prin inflație,nu?

M ITUL NR. 3

Creșterea salariului minim duce la pierderi de locuri de muncă

La fiecare creștere a salariului minim apare și amenințarea cu creșterea șomajului și dispariția locurilor de muncă. Prin aceasta, anumite grupuri de interese politice și patronale își ascund de fapt propria lipsă de productivitate, apărând cu orice preț un model de creștere economică bazat exclusiv pe  forță de muncă ieftină.

Am explicat mai sus… Salariu minim mai mare => taxe mai mari pentru angajator => diminuarea/anularea profitului. Pentru ca astea sa fie cumva echilibrate oamenii ajung sa-și piardă locul de munca. Nu e ca și cum exista un Stat care deține economia și își permite plata angajaților fără ca aceștia sa ii aducă profit, nătărăilor. Înțelegem ca visați la colectivizare și naționalizare, dar alea au apus de mult în estul Europei.

Realitatea îi contrazice flagrant pe acești propovăduitori ai apocalipsei locurilor de muncă. Deși salariul minim s-a dublat în ultimii ani, nu s-a înregistrat o scădere a numărului angajaților; din contră, numărul total de angajați a crescut. Azi avem circa un milion de locuri de muncă în plus față de 2012, când a fost relansată creșterea salariului minim. Șomajul a scăzut – atât la nivelul populației totale, cât și în rândul tinerilor, despre care se spune că ar fi categoria cea mai afectată de creșterile salariului minim.

Dar sa nu ținem cont nici de mărirea aparatului de stat, nici de faptul ca șomajul oficial (adică oamenii care încasează ajutor de șomaj, nu aia care stau degeaba) se calculează după cum ii convine statului, nu după realitate, ca nu are nimeni cum face calcule despre aia care muncesc la negru sau stau acasă, ca sa arate cam cat e rata șomajului în realitate!

Și nici sa nu ținem cont de fenomenul migrationist, care a scos, treptat, o bucata buna din mana de lucru romanească, pentru un nivel de trai relativ mai decent. Relativ. 9 luni state prin Italia mi-au arătat o realitate la fel de gri ca cea de acasă.

Faptul ca exista excedent de locuri de munca in anumite locuri se întâmplă în pofida dementelor statului si pentru ca unii dintre angajații din zona privata au înțeles ca a lucra fără ca statul sa știe (hint: la negru) e mai bine pentru toată lumea, din punct de vedere financiar!

Cataclismul economic anunțat de patronate și de aliații lor politici nu s-a produs. Dimpotrivă: în ciuda creșterilor salariale, cifra de afaceri și profitabilitatea companiilor au crescut după 2012, chiar și în sectoarele în care predomină forța de muncă plătită cu salariu minim. Spre exemplu, doar în intervalul 2012-2014, în sectorul comerț profitabilitatea a crescut cu 80%, iar în industria prelucrătoare cu 300%!

Aha… și după aia? Așa, în ultimii 4 ani, cum sta treaba. Dar nu în ultimii 4, măcar în ultimii doi să ne povestiți. Pentru ca pana în 2014 salariul minim real depășea cu mult salariul minim stabilit de hotărârea de guvern. Majoritatea oamenilor, mai puțin aia din orașelor foarte sărace, nu lucrau pe salariu minimum, ci pe mai mult. Și erau fericiți. Pana a venit guvernul sa le facă bine cu japca, ca doar alta treaba nu avea.

Departe de a duce la faliment economic și la dispariția locurilor de muncă, creșterile salariale conduc, de fapt, la o eficiență crescută a muncii și, prin urmare, la afaceri mai profitabile. Doar viziunea îngustă, blocată în calcule strict contabile, și nu economice, îi determină pe unii patroni sau pe aliații lor politici să tot anunțe apocalipsa economică.

Hai sa vedem ce s-a întâmplat după facerea de bine a guvernului nostru drag: întregi orașe care se pregăteau de … faliment. Nu, pe foarte bune, orașe. Adică primarii care după aplicarea legii măririi salariilor puteau lejer sa declare insolventa și sa intre în faliment. Ce s-a mai întâmplat? Firme cu 10-15 ani vechime s-au închis. Rata șomajului a crescut numai în 2017, pe final de an, de a ajuns la 10% în județele sărace ale țării. Progres, ma taica! Csf, când realitatea numai nu vrea să se pupe cu ideologia dementa a socialismelor radicale… Ncplmsf!

Pentru a ieși din subdezvoltare, trebuie părăsită această viziune contabilicească și trebuie înţeles că remunerarea decentă se traduce în beneficii mai mari pentru toată  lumea: angajați, patronate, întreaga societate.

Adică să ne băgăm dracului picioarele în ele cifre, ca ce înseamnă ele pe lângă sentimentele noastre, nu? Ba, voi sunteți chiar pe bune? Cum sa sfătuiți un administrator de firma sa renunțe la viziunea contabila a afacerii lui de dragul de… a face bine?

Sa spunem ca o face. După faliment, întreb, cui mai face bine? Nici măcar angajaților pe care i-a avut, ca ălora le-a făcut un rău renunțând la administrarea decenta a firmei! Doar pentru ca vreți voi? 🖕

MITUL NR. 4

Avem prea mulți angajați pe salariul minim față de alte țări; deci  salariul minim a crescut prea mult.

Oponenții salariului minim arată cu degetul la creșterile alarmante ale contractelor de muncă pe salarii minime. Într-adevăr, din 2011 până în prezent numărul contractelor de muncă pe salariu minim a crescut de la 7,7% la 34,5%. Dacă adăugăm și contractele cu normă parțială, procentul ajunge la 48%, în principal din cauza situației din mediul privat, unde aproape 54% dintre contractele individuale de muncă ajung cel mult la 1.900 lei brut.

Concluzia pripită pe care o trag de aici criticii creșterii salariului minim este că acesta  e prea mare și că angajatorii nu își permit să plătească mai mult. Singurul motiv pentru care ajung la această concluzie este graba lor de a veni în apărarea unor patronate care au ales un model economic bazat pe reprimarea economică a celor pe care îi angajează. Este o concluzie falsă, fără legătură cu faptele.

Așa-i? Când realitatea economica te forțează, pentru ca taxele sunt enorme pentru angajator, sa îți ții juma din angajați pe leafa minima, în contract, voi veniți și ne povestiți ca salariul și taxele pe el nu au nimic de-a face cu asta? Ba…

În realitate, motivul principal pentru care a crescut atât de mult numărul celor care muncesc pe salarii minime îl constituie modificările aduse legislației muncii și  dialogului social în 2011. Desființarea negocierilor colective la nivel național și slăbirea negocierilor la nivelul ramurilor economice a dus la această situație lamentabilă, în care jumătate din forța de muncă lucrează pentru un salariu de nimic.

Negocierile colective sunt pentru mafia sindicala și pentru putorile ordinare, care știu ca altfel nu ar avea alta șansa sa ia mai mulți bani. Nu, salariul îl negociezi tu cu angajatorul tău. Atât. Nu alt organism care sa trăiască pe spinarea ta afirmând ca îți face bine. De obicei (99%) își face bine sieși, nu angajaților. Așa ca e FOARTE bine ca statul a mai eliminat o reglementare cretina. Sindicalizarea duce absolut totdeauna la înlăturarea celor care au cu adevărat productivitate în favoarea celor mai slabi, care nu trebuie lăsați în urma. Iar primul efect al sindicalizării este majorarea prețului muncii și diminuarea calității ei. Nu degeaba au americanii sintagma “Union Speed!” Muie!

Cu cât va slăbi mai mult forța colectivă a angajaților, cu atât mai mult va crește numărul celor care lucrează pe salariul minim.  

În aceste condiții, mișcarea care ar da o lovitură letală angajaților ar fi oprirea creșterii salariului minim sau, aşa cum propunea recent PNL, scăderea lui. Numărul celor care muncesc pe salarii minime nu ar scădea, dar  s-ar înrăutăți dramatic calitatea vieții lor.

Oprirea creșterii salariului minim ar avea fix efectele pe care le-a avut în 2009: în câțiva ani toată lumea care MUNCEȘTE (nu, putorile bugetare și „academicienii” nu sunt dintre aia) va lucra pe mai mult decât salariul minim. Și tuturor ne va fi bine. Ar scădea calitatea vieții cui? A celor care stau pe o sinecura ieftină la stat? Stai să-mi pese de impingatorii de hârtii. În privat, la munca, cu ei!

Demos susține ferm necesitatea creșterii salariului minim și reinstaurarea drepturilor colective ale angajaților.

Pe voi tre sa va învețe ca angajații au drepturile pe care și le negociază. Nu exista drepturi colective. Ce-i dementa asta?! Deși, după ce v-am văzut vorbind deschis despre colectivizare și alte demente demult apuse…

Hai, sictir. La munca cârpelor! Nu stați cu laba întinsă la stat, ca o să crăpați săraci!

Alin Ciubotariu on EmailAlin Ciubotariu on FacebookAlin Ciubotariu on InstagramAlin Ciubotariu on LinkedinAlin Ciubotariu on TwitterAlin Ciubotariu on WordpressAlin Ciubotariu on Youtube
Alin Ciubotariu
Reacționar de copil, neșimțit de carieră, analist de ocazie și eretic de conjunctură (după canoanele științismului).