Proteste stare de demență – Ziua 2 [Galerie FOTO]

BUCUREȘTI. 16 mai 2020, Piața Victoriei. Hoit News vă spune că ”câteva zeci de persoane” s-au adunat sâmbătă pentru a doua zi de protest. Noi am numărat 248 (excluzând presă, jandarmi și gură cască de pe margine). E drept, tot un fel de ”câteva zeci” – 24 sau 25 ”de zeci” e tot un fel de câteva. Tot Hoit News vă spune că pe 15 mai au fost 200-300. Au fost 457 dar sărim peste. Reamintim că Hot News este printre publicațiile eligibile spre a fi miluite de cabinetul Orban cu niște milioane bune de lei.

Spre deosebire de prima zi, mesajele au fost mai clare și cantitatea de delir mai mică. Au dispărut brusc capsalioții precum și alți dubioși iar apariția lui Viorel Cataramă n-a fost primită deloc bine.

Ba, mai mult, destul de mulți din piață s-au prins de jocul de framing pe care-l face presa cumpărată de Guvern (adică aproape toată) și s-au descurcat mult mai bine la tentativele acestora de-a manipula lucrurile. Mult mai bine comparativ cu ziua precedentă, cel puțin. Așa se face că deși Digi24 și-a menținut o echipă vreo 4 ore la fața locului, nu a difuzat mai nimic.

Era cumva și normal. Nu aveai de ce să te agăți prea mult. Mai ales în condițiile în care ieri noapte pe grupurile interne ale PNL era panică mare și până și membrii de partid remarcau că totuși la „protestul nebunilor” e mai multă disciplină decât în Aeroportul din Cluj când se pleacă la sparanghel (despre asta povestim altă dată). Dar nu-i bai, Digi24 și-a scos pârleala mai seara. N-a putut să mânce borș pe cât ar fi dorit despre cei care vorbesc despre libertăți fundamentale, așa că s-a pus pe mâncat borș despre cei care și le exercită. Mai ceva ca pe vremea Securității, Digi24 a vânat tinerii în parc pentru infracțiunea de a consuma cafea pe scaun.

Revenind în piață, la un moment dat ajunseserăm noi să căutăm agitatorii ruși. Dacă c-o zi în urmă îi puteam zări ușor, acum era chiar complicat.

Și copiii căutau propagandiștii ruși. La un moment dat se acuzau unii pe alții de filorusism. Sau poate doar se distanțau?

Lăsând gluma la o parte, povestea cu provocările rusești în după amiaza de 16 mai e pur și simplu o prosteală de doi lei vechi pe care unii au răspândit-o din neatenție onestă, iar alții pentru că le e mai confortabil să molfăie tâmpenii promovate de cei plătiți să o facă.

Ca și cu o zi în urmă, au venit de toate felurile

Ce nu vrea aproape nimeni să remarce e că protestul a fost foarte pestriț (vezi Galeria Foto de la final) – de la antivacciniști, la ciudați care se cred preoți, până la pensionari, profesori universitari de științe exacte și… chiar membri PNL. În fine, atâta cât a fost protest pe lângă eveniment de socializare (nu că toate protestele n-ar fi și evenimente de socializare).

Desigur, de la protest nu putea lipsi nici MAI-ul „în civil”. Numai că acesta strălucea în întuneric atât de tare încât era chiar comic. De apreciat că odată ce i-a luat vântul ecusonul de MAI, a renunțat și la mască și la orice pretenție. Culmea, abia atunci începuse și el să se blend in. Și apoi a plecat. Păcat. Părea de treabă.

Apropo de personalul MAI – în a doua zi de proteste nu s-au mai deranjat cu distanțarea. Nici pe ei înșiși și nici pe protestatari (și nici presa). Asta în timp de Marcel Vela turuia la tembelizor despre lucruri pe care clar subalternii lui le înțeleg deja mult mai bine.

În fine… cea mai mare parte dintre ei, dar cu siguranță nu ăia care ne-au controlat pe aproape toți ziariștii de două ori în cei 10-12 metri de trotuar rămași până la Piața Victoriei cum vii dinspre sud.

Încă ceva: Lipsa unui ”maestru de ceremonii” sau ”lider în Piață” (cum îi place soborului mediatic să zică) este simultan și un lucru bun și un lucru rău.

Partea bună e că ai toată diversitatea posibilă de idei. De la steaguri UE cu emblema campaniei DeClic până la ”Dacii Liberi” și Cataramă și aproape orice îți poți imagina între astea. Ceea ce face foarte dificil framing-ul atunci când ai parte de o presă aproape complet aservită. Dovadă că la tembelizor se discutau crâșmele din Herăstrău și grătarele de la Sinaia.

Partea proastă e că atunci când nu există așa ceva, n-ai nici coerență. Asta se întâmplă și la case mai mari și chiar la proteste mai mari.

Dar există și o veste per ansamblu bună: Sictirul românului de rând e și el o formă de protest. Una chiar mai mare întocmai pentru că demonstrează și pe scară largă cât de ridicol este actualul cabinet.

Însă motivul pentru care presa cumpărată de Guvern a înfierat așa de tare două zile mini-protestele din Piața Victoriei e pentru că dacă ele există suficient de mult, atunci brusc prea mulți oameni vor pune prea multe întrebări. În plus, protestele îi afectează personal pe mulți dintre băieții și fetele (desigur, toți civili) din presa guvernamentală. E greu să nu te simți mic(ă) atunci când vezi că oricât ai zbiera, oricât ai amenda, tot se mai găsesc niște unii pe care nu-i poți face nici ruși și nici PSD-iști care totuși insistă că poate, dar doar poate, adevărul nu este livrat corect și complet publicului.

Ce fel de întrebări ar putea pune prea mulți? Păi de pildă: ”Bă, ia stai așa, deci 2000 la Aeroport la Cluj nu a generat asemenea isterie. Ba chiar la Kaufland guvernul liberalo-militar a dat dispensă specială că e liber la îmbulzeală în timpul stării de urgență. Dar 250-ish de oameni răsfirați la propriu sunt un pericol existențial?”

Tot cam din același motiv nu o să-i auziți pe „presari” discutând prea mult despre faptul că la Suceava n-a fost chiar Wuhan – ci doar clasica incompetență a DSP-ului (endemică de 30 de ani, nu de ieri) peste care s-au cocoțat niște băieți deștepți pentru a face niște bani frumoși din niște contracte. Eh, dar dacă ar spune asta, presa „deontologică” ar trebui să admită că a turnat panică în populație mai mult decât trebuia.

Ah, nu mai zicem că n-o să auziți discutat în presa guvernamentală mai nimic despre faptul că „modelul” și „proiecțiile” despre virusul chinezesc în baza cărora s-au grăbit aproape toți să comită sinucidere economică era bazat pe un cod pe care și un elev de clasa a X-a de la o clasă de mate-info cât de cât decentă îl putea scrie mai bine.

For better or worse, ne putem baza pe faptul că avem o ciorbă – un pic de dictatură și un pic mai multă bulibășeală. O combinație care, în cel mai bun caz, fâsâie. Dar din combinații din astea pot ieși și foarte multe lucruri nasoale.

Aia e. Atât s-a putut.

GALERIE FOTO:

Redacția
Redacția Freedom Alternative