Pentru a mai descongestiona podcastul, dar și pentru a ne răsplăti membrii, pornim astăzi cu prima încercare de articol de revistă a presei… altfel. Vedem ce iese. Dacă ține, ține. Dacă nu, tăiem 😀
Pentru început, CG-ul a fost reținut și NU arestat. E de înțeles de ce fanii CG-ului au ținut-o sus și tare că a fost arestat: era în beneficiul lor politic. Este însă mult mai puțin de înțeles de ce oponenții CG-ului au preferat să accepte pur și simplu cadrul de referință – folosind însă termeni de stradă precum săltat, umflat, etc. Singurul univers în care toată asta are sens e acela în care și o mare parte dintre cei care pretind că se opun CG-ului – inclusiv parchetarii (explic îndată) – de fapt chiar vor să fie CG președinte.
Acuzațiile ce i se aduc CG-ului sunt în sine amuzante. Acuzația de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” nu a dus niciodată la o condamnare. Asta deși s-a mai încercat de câteva ori. Ultima dată împotriva unor extremiști pe bune care chiar pregăteau un atentat terorist. Nici măcar atunci n-a ținut! Dar sigur o să țină acum. Soto! Și dup-aceea Marmota va înveli ciocolata-n staniol.
Pe fundal, Donald Trump a prelungit sancțiunile împotriva rusiei. De data asta ești dezinformat prin absența totală a știrii. Sigur, apare pe pagina 15 în Libertatea și la Radio Chișinău. Și în modul cel mai tehnocratic și neinteligibil cu putință în Scînteia. Nu apare însă pe digi24, hotnews și știrileprotv – adică cele trei site-uri care fac aproape 50% din piața de știri din RSR. Știrea are deja 48 de ore și nu apare DELOC în feed-urile a peste 50% din populația țării. Nu-i mișto?
O întrebare bună de pus e dacă s-au dat drumul la niște finanțări sau mai degrabă așteptăm pe 15 martie o nouă paradă gay similară cu cea din 25 noiembrie sau ceva low-energy precum marele miting sforăitor pro-european din 5 decembrie despre care am mai scris aici.
Vom afla în curând. E o informație chiar utilă pentru că ne va spune în ce ton se va „juca” restul perioadei electorale. Amintesc că 15 martie e și termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru prezidențiale 2.0.
Tot în aceeași notă de ”să vedem ca să știm” vine și protestul de mâine. Instituția Candidatului Extremist (ICE) trebuie să-și tureze motoarele. Să știe pe cine și pe ce se bazează în următoarele două luni și ceva. Această informație este utilă indiferent de ce persoană va sfârși prin a fi Candidatul Extremist viabil pe buletinul de vot.
Într-un fel e bine că ”pică” filmarea podcastului duminică. Avem timp să ne uităm pe filmări și să ne facem o idee.
Apropo de candidatul extremist, mi-a atras cineva atenția asupra acestei știri cu un titlu în următorul hal: Premieră și lovitură pentru George Simion! Italia recunoaște interferența străină în alegerile din România. Atâta doar că dacă dai click pe știre vezi că ”Italia” nu a zis nimic. Nici premierul Meloni și nici președintele Mattarela n-au avut nimic de zis. A slobozit însă ceva vag ambasadorul Alfredo Who-The-Fuck-Cares Macaroni Ceva. Și nici măcar Alfredo n-a zis ceva revoluționar. Practic, a sunat ca Iohannis. Citatul complet fiind ăsta:
„Urmărim cu atenţie evenimentele din ultimele săptămâni, în urma anulării primului tur al alegerilor prezidenţiale. Am realizat cât de intensă şi profundă a fost manipularea din surse externe a informaţiei şi intervenţia externă deliberată in procesul democratic al alegerilor, procesul electoral din România. Riscul este foarte ridicat datorită faptului că entităţile străine exploatează fisurile din societatea internă. Nu doar în România, dar am văzut în mod particular în România ce s-a întâmplat printr-o atentă analiză a direcţiei, sentimentului opiniei publice si cum sunt exploatate aceste puncte slabe”
Reamintesc că băiatul ăsta nu e numit de Giorgia Meloni ci de Mario Draghi, șăful celor mai eurofanatici dintre eurofanatici. Ca și Kathleen Kavalec în cazul SUA, numită de Iosif Bideanu, Alfredo ăsta nu reprezintă poziția Italiei.
Ah, și încă ceva: În interiorul UE rolul ambasadorilor a ajuns acela de SPCLEP Diaspora. Serios! Ambasadorii țărilor UE în alte țări UE nu mai fac astăzi decât emis de buletine și pașapoarte. Și atât. Pentru orice altceva există consiliile de miniștri (sau Consiliul European). Nimeni în interiorul UE nu mai cheamă ambasadorul unui alt Stat Membru, ci fie pune mâna pe telefon și sună direct premierul/cancelarul/președintele acelui Stat, fie așteaptă următorul consiliu de miniștri (că-s vreo 20 pe an) sau, dacă arde, se suie-n avion și merge până acolo.
Vă spun asta ca să știți în ce cheie să citiți nu doar știrea de mai sus, ci și toate celelalte știri de tipul ăsta ce vor mai tot veni, indiferent de subiect.
În alte știri, s-a găsit conspiraționism de extremă-dreapta la Cenk Hurr Durr.
Bă deci n-ai cum 😂
Timeline-ul ăsta e glorios. Și la noi și la Partenerul Strategic. Iar faptul că la noi toți shillii regimului sunt defazați și nepregătiți pentru ce li se-ntâmplă (unde mai pui că-s și proști făcuți grămadă), e cu atât mai amuzant.
Sigur, până la urmă se vor adapta. Dar până atunci, avem ocazia să râdem de panica lor. Și după ce râdem bine, votăm cu nesaț candidatul extremist (TBD) și aia e. Dar important e să râdem în proces.
Dacă cedăm și ne încrâncenăm, atunci e bai mare. Nu de alta dar exact asta și vrea regimul. Vrea ori să fii cu cultul CG ori cu cultul curcubeu și cu steluțe galbene. În mod cert nu vrea să te ridici în picioare. Pentru că oamenii drepți sunt o problemă pentru regim. În special unul hibrid și iliberal precum RSR.
Așa, înainte să închei, să zic ceva și despre Hurezeanu. De fapt… ce să zic? Că până și Ciolacu îi este moralmente superior? Măcar Ciolacu știe când să ia pauză de la mâncat rahat, în vreme ce huhurezeanu nu se oprește niciodată. De 37-38 de ani (da, da, de când era la Europa Liberă) huhurezeanu n-a făcut nimic altceva decât să mânce borș. Se prea poate (Doamne ajută!) ca pentru prima dată în viață chiar să sufere și niște consecințe negative pentru asta. Cumva conjunctura e mișto căci victimele colaterale la borșul mâncat de Huhurezeanu sunt tot din regim iar ăștia o merită oricum.
Gata, atât.
Ne vedem la podcast!
