Și, în sfârșit se termină! Mă rog, vorba vine, că de fapt mai e de lucru la complexul de pe lângă. Dar piesa principală e gata. Inaugurarea e duminica asta.
Ce se termină e însă discuția despre ea. Ultimul suflu îl vom vedea chiar săptămânile acestea, în funcție de cum iese evenimentul de lansare. Se cuvine astfel ca la finalul proiectului să ne uităm la niște lucruri.
Una peste alta a ieșit ieftin
Hotnews publică un interviu senzațional cu arhitectul Catedralei din care aflăm o sumedenie de lucruri interesante, printre care și costul: 270 milioane euro.
Vă mărturisesc că mi-a picat fața. Este șocant de ieftin!
Sigur, cârcotașii vor spune că nu-i așa pentru că… cartof. Eu aleg să-l cred pe ăla care-a construit-o. E drept, sunt părtinitor întrucât îl cunosc pe arhitect dinainte de-a fi desemnat câștigător al acestui proiect.
Cifra de 270 de milioane de euro pare enormă doar pentru cei care nu cunosc cum funcționează lucrurile astea. Dar cel mai ușor de explicat e prin comparație:
Stadionul ”Național Arena” a costat 234 de milioane de euro la banii din 2011. Adică 318.542.000 la banii din 2025. Altfel spus, Stadionul Național a fost mai scump decât Catedrala Mântuirii Neamului. Spre deosebire de Catedrală, Stadionul nu are opere de artă, nu are poleială cu aur și nici mozaic imens. Și e făcut integral din bani publici (spre deosebire de Catedrală care a fost finanțată parțial privat).
Cârcotașii ar putea spune că nici costul Catedralei nu e indexat cu inflația. Și, e drept, nu găsim informația că ar fi indexat. Hai să zicem că nu e. Dar știm că proiectul a înghițit 200 de milioane de euro între 2007 și 2022, conform ProTV. Două sute de milioane de euro în 2022 înseamnă cam 219 milioane astăzi. Hai să fim generoși și să spunem că în total proiectul a fost peste 300 de milioane.
Chiar și-așa, trebuie pusă întrebarea: Pe ce-au cheltuit ăia banii la stadion de a costat mai mult sau măcar tot atât de mult pe cât a costat Catedrala Mântuirii Neamului?
Neironic poate ar trebui luat în considerare folosirea ”comandamentului de costuri” al BOR pentru administrarea altor mari lucrări publice. Nu, serios, chiar așa se numește structura – comandament de costuri. În mod evident a comandat costurile mai bine decât Statul.
Altă comparație: Stadionul Dinamo, acum în construcții, e programat să coste 170 de milioane de euro, cât două treimi din costul Catedralei. Și, din nou, 100% din bani publici.
Sau o comparație și mai și: Pasajul Basarab a costat 240 de milioane de euro la banii din 2011 – adică peste 325 de milioane de euro la banii de azi. Și e până la urmă un simplu pod! Și deja e plin de rugină! Catedrala e garantată 500 de ani!
Serios, hai să punem holdingul BOR să administreze bugetele lucrărilor publice! Măcar una de test? Încredințați-le un tronson de autostradă sau ceva! În cel mai rău caz se dovedesc la fel de incompetenți ca ăștia ai Statului, dar dacă nu?
Totuși ritmul a fost rapid
Proiectul a început în 2010 și e gata în toamna lui 2025. Cincisprezece ani poate părea mult dar, având în vedere că pe planetă există biserici încă neterminate începute acum peste 140 de ani, brusc ritmul nu mai pare chiar așa lent.
Acum, cei din bula ortodoxă pot spune și ei că acest proiect este de fapt început în secolul al XIX-lea dar asta e altă discuție.
Obiecțiuni legitime și obiecțiuni cretine
Proiectul a fost și este unul controversat. Pe parcursul celor 21 ani (căci controversa ține din 2004, cu șase ani înainte de a se pune prima cărămidă), au fost destui care s-au răzgândit – în ambele direcții.
În 2004 Traian Băsescu bloca construcția și se judeca cu toți. În 2018 același Traian Băsescu îl propunea pe PF Daniel la titlul de Omul Centenarului României citând chiar construcția Catedralei pe care o considera o mare realizare și datorată abilităților de management ale actualului Patriarh al BOR.
Însă trecând peste schimbări de poziții (și oamenii și contextele se schimbă în peste 20 de ani, la urma urmei), de-a lungul timpului o serie de reproșuri au rămas în picioare, însă altele s-au dovedit copilărești sau chiar stupide de-a dreptul.
Spre exemplu, reproșul că efortul financiar al Statului este prea mare rămâne și astăzi valid. Într-un final, Statul a plătit cam 2/3 din costul proiectului – dacă adunăm sumele direcționate și de autoritățile locale (consilii județene și primării) peste cele ușor de găsit pe Internet din alocări guvernamentale.
Însă PF Daniel are și noroc. Proiectul e gata fix când 97% dintre români nu au încredere în politicieni. Astfel că reproșul că a costat mult din bani publici nu mai atinge aproape pe nimeni – mai ales în lumina (sic!) eficienței demonstrate în cheltuirea bugetului.
Un reproș mai de finețe e că totuși e urâtă. Acuma, nu vreau să dau din casă, dar hai să spunem că și destui oameni apropiați de proiect sunt de acord cu mine aici. Reproșul e unul strict stilistic. Putea ieși mai frumoasă, arhitectonic și estetic vorbind.
A existat însă și un reproș în sens invers: că nu e suficient de urâtă. Mi-a picat fața când am citit partea asta din interviul cu arhitetctul proiectului:
Am avut și critici din cauza asta, chiar de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul XXI, cu sticlă și metal. Noi am considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem.
Catolicii sunt mult mai liberi din acest punct de vedere, iar unele clădiri sunt minunate dar, dacă nu le pui o cruce undeva, nici nu știi că sunt biserici.
Eu, nefiind credincios deloc, sunt deschis la orice critică a bisericii pentru orice motiv. Da’ bă nene unele-s prea de tot!
Să te plângi că nu facem un cub imens de sticlă c-o cruce deasupra așa cum fac papistașii în unele locuri e genul de dubioșenie sinistră pe care doar un arhitect ar putea-o scoate pe gură! E un motiv pentru care stereotipurile despre arhitecți rezistă: pentru că-s ca stereotipurile despre milițieni – într-o mare măsură adevărate!
În opnia prea multor arhitecți, totul trebuie să fie (neo)brutalism.
Poate o fi arătând chic în Suedia (nu, n-arată!) dar ca locuitori în Europa de Est, atâta ne mai trebuie – să arate și bisericile precum blocurile sau ca o anexă din fabricile ceaușiste. Like, can we not? vorba copiilor de pe Internet.
Catedrala are avantajul că totuși arată bine chiar dacă-i cam urâțică din simplul motiv că-i vecină cu cea mai urâtă clădire din galaxie – Casa Poporului. Când concurezi cu Casa Poporului ca biserică, n-ai cum să pierzi la estetică decât dacă biserica arată precum cele mai extreme idei crețe din Suedia. Nu e cazul și, prin urmare, a scăpat de critica asta.
Altfel, multe dintre criticile cu care proiectul a pornit la drum s-au estompat undeva pe parcurs.
O mai țineți minte pe-aia cu spațiile mici? A fost melodie super cringe despre asta în primăvara lui 2016. În zadar s-au chinuit activiștii măcar să facă argumentul și n-a mers. Pentru că nici măcar ăia care erau de acord nu au fost curioși să se ralieze lângă un asemenea cringe penibil.
Și aici, iarăși, PF Daniel a avut noroc. Propaganda BOR nu s-a îmbunătățit prea mult din 2010 încoace. Dar propaganda anti-BOR a pierdut cam toți oamenii competenți. Pe unii (ca mine) i-a pierdut încă din 2009 căci principalele revendicări le câștigaserăm deja. Pe alții i-a pierdut din cauza wokăismelor și a pozițiilor excesiv de conciliante față de Religia Păcii. Pe alții i-a pierdut mai târziu din cauza ideilor crețe precum asta cu ”spațiile mici” iar, în fine, ce mai rămăsese competent s-a cărat cel târziu în 2015 din cauza wokăismului actualizat și misandrin.
Aceste pierderi au ajutat foarte mult BOR să evite sau măcar să navigheze controversele. Tot ce au trebuit să facă a fost să nu fie prea extremi în public și să mențină o linie cât-de-cât moderată – sarcină de care PF Daniel și BOR s-au achitat în mod evident cu succes.
În 2011, pe un sondaj Soros (care pe atunci se chema onest Fundația Soros) cam 60% dintre români aprobau construcția dar 58% dintre români insistau ca fondurile să fie predominant private. Se specula (evident greșit, în retrospectivă) că asta ar putea duce la tensiuni ulterior. Și, ce-i drept, a dus pentru o vreme. Dar plecarea oamenilor competenți din zona de activism secular a avut drept consecință pierderea cu totul a subiectului.
Pariez că dacă s-ar reface sondajul lu’ Soros în 2025 ”nu-mi pasă” ar fi opțiunea care ar strânge 60% popularitate.
Aici au contribuit din plin și politicienii din RSR. La câți bani a irosit statul doar în 2020, deja risipa pe Catedrală e mărunțiș prin comparație. Bonus: din risipa aia măcar se alege spațiul public cu o clădire mare și mai puțin urâtă decât clădirea și mai mare de lângă ea. Ceea ce-i mai mult decât cu ce s-a ales societatea din toate alocările extrabugetare din 2020 și 2021.
De lucrurile astea nu-și va mai aminti aproape nimeni în 2075 când se vor sărbători 50 de ani de la inaugurarea edificiului. Iar în 2125 doar cei mai ciudați autiști istorici vor mai ști. Poate până în 2125 izbutim să dărâmăm clădirea și mai urâtă de lângă 🙏🏻
În loc de concluzii
De-aici încolo rămâne să se scrie povestea edificiului în sine.
Orice construcție trebuie să fie acceptată de comunitate. Iar acum discuția nu mai e una teoretică, ci cât se poate de practică. Avem o măgăoaie în spatele unei alte măgăoaie. Ce facem cu ea? Cum o băgăm în circuitul turistic? Cum o ”vindem” străinilor? Ce le zicem despre ea? Cum o integrăm în povestea națională?
Acestea nu sunt întrebări chiar simple. Și răspunsurile pe care comunitatea le va găsi în următoarele 6-12 luni vor forma baza poveștii acestei catedrale pentru minimum jumătate de secol (până când statistic dăm ortul popii aproape toți care am fost de față la inaugurare). Dup-aia iar se va schimba povestea. Așa a fost cu fiecare clădire mare cu pretenții naționale (și nu doar la noi – ci oriunde în lume) și așa o să fie și cu asta.
Iar PF Daniel are o ocazie pe care puțini au șansa s-o primească: să fie încă în viață și încă în putere să contribuie la scrierea poveștii edificiului care, pe lângă grandoare și grandomanie, a fost touși hachița lui personală. Puțini au hachițe personale de tipul ăsta; iar dintre ei și mai puțini apucă măcar să le înceapă și dintre cei care le încep și mai puțini apucă să le vadă și terminate.
Până una alta, clădirea e acolo. O s-o judece istoria.
Dacă a fost o idee proastă, măcar rămâne o chestie mare care se poate folosi și la altceva (mai ales că are săli de conferințe, lift, apartamente, etc.)
Dacă a fost o idee bună, e mai bine să o ai când te prinzi că a fost o idee bună decât să nu o ai.
Bonus: Vine partiarhul ecumenic la Bükreș. Poate zice ceva de rusia, că tot depășește Catedrala niște recorduri din rusia. Nu râdeți! La corazonul muscălesc chestiile astea dor mai tare decât un Tomahawk sau lipsa curentului. Da, știu, sunt răutăcios.
Ne vedem la podcast. Servim Cauza 🫡
