Week-end-ul trecut am fost la țară. De unde-agăți harta-n cui, mai precis – în județele Maramureș și Satu Mare. Cu cât mai aproape de graniță, cu-atât mai probabil să vă fi întâlnit cu mine. În timp ce mergeam cu marșrutka pe undeva între Vișeu de Jos și Sighetu Marmației, șoferul a decis să ne încânte cu Radio România Actualități care sărbătorea 91 de ani de existență.
De ce vă spun asta? Pentru că Radio România Actualități – cât mă dădeam eu cu marșrutka m-a omorât lent cu aprecieri pozitive legate de această campanie electorală (în acel moment încă în desfășurare) apreciind-o ca fiind una „civilizată” și drept „un mare pas înainte pentru România”. Probabil pentru prima dată în viață m-am văzut nevoit să fiu de acord cu Ion Cristoiu (din ceva motiv invitat la emisiunea cu pricina) care nu se mai oprea din turuit împotriva acestei narative, insistând că această campanie electorală e o glumă sinistră în cel mai rău caz sau o glumă proastă în cel mai bun caz – dar o glumă în orice caz.
Și pare-se că nu-s singurul nebun care a apreciat această campanie drept una anostă, plicticoasă și în esență slabă.
Dacă în anii trecuți singurii oameni peste care dădeam care nu știau că sunt alegeri sau pentru ce sunt ele aveau un profil destul de stereotipic (analfabeți sau cu puțină carte, trecuți de-o anumită vârstă, preponderent din locuri pe care doar un geograf profi le poate localiza pe hartă, etc.) – anul ăsta lucrurile s-au schimbat. S-a putut da foarte ușor peste oameni care stau mult pe internet care nu știau că sunt alegeri sau știau că ”tre’ să fie ceva votare în perioada asta” dar nu știau nici când, nici pentru ce.
Săptămâna trecută am fost întrebat pe internet când începe campania electorală și când am răspuns că mai avea vreo 10 zile până se termina,… mi-a fost cerută sursă la această afirmație. Grav. Sau poate nu?!
Cert este că nici măcar informare minimă nu s-a deranjat mai nimeni să facă anul ăsta iar campania propriu-zisă s-a desfășurat mai mult în câteva colțuri ale internetului între susținători – și mai puțin spre deloc între pretendenții la fotoliul prezidențial. Cei mai probabili finaliști – Președintele în exercițiu și candidatul PSD – nici măcar nu s-au prezentat de formă la vreo discuție. Marea ”dezbatere finală” organizată de Europa FM a strâns 20.000 de telespectatori pe internet. Să zicem că a mai strâns încă 150.000 adunat pe radio și pe televiziuni. Hai să zicem c-a strâns 500.000 de toți – să fim generoși. Păi… cam puțin, nu?
În alte dăți dezbaterea finală era în sine un eveniment de media – nu un podcast pe Youtube/Faceberg. E drept, în alte dăți candidații se și prezentau la dezbateri.
Scuza oferită de Radio România Actualități era că presa e astăzi mult mai nișată decât în 2014 sau 2009 – iar cine vrea oricum e informat și implicat dar dezbaterile ca pe vremuri sunt istorie pentru că televiziunile generaliste nu mai preiau astfel de lucruri la fel cum meciurile de fotbal astăzi nu mai au emoția și vizibilitatea pe care o aveau în 1994 sau 1998 deși fotbal se joacă în continuare și e un domeniu chiar mai mare decât era acum 25 de ani. Cu tot respectul pentru retina cititorului, Radio România Actualități mănâncă câcat cu vidanja!
Băsescu s-a ”confruntat” cu Geoană la Realitatea TV (televiziune de nișă) iar marile meciuri făcute de echipa U21 a României vara asta s-au transmis la TVR1 (ca întotdeauna) – deci soborul mediatic și practicile nu s-au schimbat cam deloc. Altceva s-a schimbat. Și nu neapărat în bine. E evident că nu neapărat în bine din moment ce campania electorală a generat cel mai mare număr de nehotărâți din istoria recentă precum și o diversificare a profilului celor care nu sunt informați nici măcar despre data alegerilor.
Sigur, partidele și politicienii se vor scuza că dom’le ăsta e electoratul, ăștia-s oamenii, cu ăștia defilăm. Și pe undeva pe bună dreptate. Politica e în aval față de cultură. Dar în amonte față de politică (dar tot în aval față de cultură) se află presa. Și undeva în amonte față de cultură se află clasa clevetitoare. Toți aceștia poate ar fi cazul să-și pună niște întrebări. Și dup-aia să le pună și politicienilor – inclusiv prin sancțiuni. Spre exemplu la vot. Sau în tratament mediatic. Pe lângă PSD și USR, eu o să adaug și PNL pe lista partidelor pe care nu le voi vota în 2020. De ce? Deoarece candidatul PNL Klaus Iohannis m-a luat de prost neprezentându-se la nicio dezbatere. D’aia. Și nu m-a luat doar pe mine de prost – ci și pe restul de 12-13 milioane de români care nu fac parte din bazinul electroal tradițional al PNL. Lasă chiuveta aia să intre!
Cine sunt votanții?
Am promis și niște date în titlu.
Prin bunăvoința lui Ionuț Apahideanu (un om căruia e obligatoriu să-i dați Follow pe Faceberg) am și niște date – urmare a unui sondaj făcut de Ionuț. Sondajul a fost făcut în perioada 6-7 noiembrie pe internet (deci are un minus asumat la reprezentativitate) pe un eșantion de 6700-ish de persoane. Deci luați-l cu o linguriță de sare.
Cu astea spuse, datele conțin câțiva sâmburi de adevăr pe care noi ăștia de ne mai jucăm de-a politica (fie comentând, fie analizând) va trebui să-i mai molfăim o vreme – fie că ne place, fie că nu. Unele lucruri stau așa de rău întocmai pentru că subiectele au fost ignorate prea multă vreme.
Votanții lui Cumpănașu sunt ceaușiști și cei ai lui Paleologu băsiști
Okay, poate că nu vă surprinde să aflați că aproape două treimi dintre cei care intenționează să voteze cu Alexandru Cumpănașu consideră că Nicolae Ceaușescu a fost cel mai bun președinte al României.
E drept, că dacă vreau să fiu nașpa, pot să spun că sunt de acord cu ei întrucât Nicolae Ceaușescu este, la ora actuală, singurul comunist bun întrucât Ion Iliescu încă refuză să se îmbuneze.
Lăsând gluma la o parte, procentele de ceaușiști îs mari și pe la case mai mari. Aproape jumătate (49%) dintre votanții Vioricăi Dăncilă au o părere similară și nu foarte departe sunt votanții lui Mircea Diaconu – 41% dintre votanții candidatului susținut de PRO-România considerând că Ceaușescu a fost cel mai bun președinte al României. Dureros.
Și mai dureros este că nu există candidat care să nu aibă ceaușiști printre votanți. Cel mai ”bine” stau candidații PLUSR și PMP-AD în a căror electorat se regăsesc ”doar” 9% și respectiv 11% ceaușiști.
Poate deloc surprinzător, aproape două treimi (61%) dintre votanții lui Theodor Paleologu consideră că Traian Băsescu a fost cel mai bun președinte al României. Surprinde însă faptul că doar 57% dintre votanții lui Iohannis din primul tur consideră că actualul președinte a fost cel mai benefic pentru România. Te-ai fi așteptat ca cei care se mobilizează să voteze pentru favorit să fie convinși într-o proporție mai mare. Mă rog, te-ai fi așteptat dacă nu cunoști Talpa Țării deloc și ai senzația că lumea reală funcționează la fel ca pe Faceberg.
Votanții PSD-iști au bulele mai echilibrate
Recunosc că la vederea acestui grafic m-am gândit direct la comentariul lui Radu M Oleniuc care întreba, cu toată seriozitatea,
„Cum ar fi să câștige blonda? Nu doar intrarea în turul doi, ci alegerile!! Care blondă? Cum care – Veorica, normal! Aveți impresia că e imposibil?? Exact așa ziceau și democrații de Trump, fix pe vremea asta, mai demult.”
Uitându-mă la grafic și apoi uitându-mă pe restul internetului românesc, e o întrebare bună. Votanții Vioricăi Dăncilă au cea mai echilibrată „dietă” de surse de informare. Timp aproape egal acordat mijloacelor tradiționale (TV și radio) și internetului, plus cea mai mare doză de presă scrisă. Râdem, glumim, dar PSD-iștii îs în mai multe bule decât sunt majoritatea celor care vor citi aceste rânduri.
Ieri am publicat o analiză a clipurilor electorale ale tuturor candidaților cu peste 3% în sondaje și remarcam că PSD-ul are cea mai bună propagandă. Atent selectată, atent țintit, cel mai puțin conflictuală și cel mai bine executat tehnic. Vom afla duminică și cât de eficientă a fost – dar e de suspectat că n-a fost chiar degeaba. Campania Vioricăi a fost foarte stealth. Chiar azi noapte mă clănțăneam cu cineva care încerca să mă convingă că nu există votanți ai Vioricăi și că totul e o manipulare. Argumentul său? EL n-a întâlnit pe nimeni. Ei aș… parafrazându-l pe Radu,… în 2016 cu 3 zile înainte de alegeri erau minimum 20 milioane de americani ferm convinși că nu există votanți de-ai lui Trump. Sau dacă există, aceștia îs câteva mii, hai poate câteva zeci de mii căci nimeni ”n-are cum” să voteze cu Trump, nu?
În plus gândiți-vă și-așa: De ce ați da peste votanți de-ai Vioricăi pe Internet? Internetul e literalmente toxic pentru astfel de votanți. Dacă vrei să-ți iei bullying pe bune, pune-ți cover la Faceberg cu ”Votez Viorica Dăncilă”. Și votanții Vioricăi nu sunt proști. Sau mă rog, nu sunt atât de proști încât să nu remarce atâta lucru și să facă ce face orice om în situația lor – zice ca tine, face ca el. Căci votul e încă secret până una alta.
La polul opus, cei mai dezechilibrați candidați sunt Barna și Paleologu – a căror fani rareori deschid televizorul și, în cazul fanilor lui Barna, nu cumpără aproape niciodată ziarul, conform sondajului pe care ne bazăm.
Traducere: Dan Barna și Theodor Paleologu există predominant pe Internet. Ăsta nu e neapărat un lucru rău – dar nu e nici foarte bine. A mai fost un candidat în 2014 care exista doar pe Internet: Monica Macovei. N-a făcut nici 5%.
Sigur, o să-mi spuneți că Dan Barna totuși a făcut joc de teren dar și eu o să vă spun că și Monica Macovei a făcut. Și chiar mult. Dar nu e suficient să faci joc de teren. Trebuie să fii și bun la „sportul” ăsta. Or… judecând după ce-mi spun surse din USR sau după ce vedem în documentarul celor de la Recorder… n-aș spune că Dan Barna sau Paleologu au strălucit la „sportul” ăsta cu jocul de teren. Ambii au strălucit decent în jocul online dar va fi suficient să-i propulseze pe vreunul dintre ei în Turul al doilea? Greu de crezut. Mai vedem mai jos.
Peste un sfert dintre tineri au porniri dictatoriale
Unul din motivele pentru care am vrut neapărat să includ date din sondajul lui Ionuț e tocmai faptul că include date mai puțin obișnuite. Întrebarea a opta din chestionar suna așa: ”Dvs. personal ați fi de acord cu existența unui singur partid în România?” iar printre opțiuni se afla și ”depinde de partid”. Sigur, puteți argumenta că nu e chiar ortodoxă metodologic includerea unei astfel de opțiuni dar eu mă bucur că a existat pentru că a forțat respondentul să se gândească și la scenariul ”ce-ar fi dacă partidul meu ar fi partidul unic”?
Nu cred că surprinde pe nimeni că cele mai multe porniri dictatoriale le găsim în rândul votanților lui Ninel Peia și a lui Alexandru Cumpănașu – însă surprinde că cele mai puține porniri dictatoriale le găsim în rândul votanților lui Mircea Diaconu.
Graficul din dreapta, însă, defalcat pe grupe de vârstă, spune o poveste pe care și subsemnatul se chinuie să o spună de vreun an încoace. Cei aflați chiar acolo, în grupa aia de vârstă, pricep la ce mă refer – dar restul se fac că nu există. E probabil mai ușor să decretezi că Vâlsan e nebun (pro-tip: Vâlsan chiar e nebun) – decât să iei argumentul în serios.
Și totuși… peste un sfert dintre respondenții tineri (cu vârsta între 18 și 29 de ani) nu ar fi deranjați de un sistem de guvernământ cu partid unic. Atenție, 100% din acești oameni sunt născuți în post-comunism.
Contrar narativei foarte populare în rândul USR-ului în mod special, nu de la nostalgicii babalâci vine curentul unei gândiri totalitare – ci taman de la tinerii care n-au după ce să fie nostalgici! Ne cunoaștem toți cei 6-7, hai poate 10 oameni din România care măcar ne-am pus întrebarea ”de ce?” și am încercat să găsim răspunsuri într-un mod onest. Nimeni nu încearcă să afle în mod onest de ce atât de mulți tineri au instincte totalitare. Iar această nepăsare o să ne coste mai târziu. Să nu zâceț că nu v-am zâs.
Aproape jumătate din ”Barniști” sunt atei sau nereligioși
Era de așteptat ca păcătoșii necredincioșii să graviteze spre candidatul PLUSR dar cifra de 47% e totuși cam mare. Suficient de mare încât să fie o problemă. Orice candidat care vrea să câștige alegerile în România are o mare problemă dacă oamenii religioși fug de el. Și de Barna fug cel mai tare. Doar 4% din votanții săi se autodescriu ca ”foarte religioși”. De aproape 4 ori mai mulți se descriu astfel în rândul votanților lui Klaus Iohannis. Între noi fie vorba, și Klaus Iohannis s-ar putea să aibă probleme în turul al doilea pe subiectul ăsta. Dar mai vedem – mai e până atunci.
Încă o dată vedem că votanții Vioricăi Dăncilă sunt cei mai echilibrați – cu o diversitate decentă între necredincioși, agnostici și credincioși practicanți. Un echilibru care, de obicei, ajută candidatul.
Surprinde poate pe unii prezența în rândul votanților lui Theodor Paleologu a 15% necredincioși. În realitate nu e deloc surprinzător, necredincioșii fiind mai mereu în nota populației generale când vine vorba de opțiuni politice. Și dacă acest lucru va fi valabil și duminică, atunci Dan Barna chiar are o mare problemă. Pentru că singurul mod în care îi pot fi jumătate din votanți necredincioși e doar în jos.
Dacă aș fi operative la USR mi-aș băga partidul în ședință să ne întrebăm împreună ce-am făcut noi ca partid de-am ajuns în situația în care publicul religios fuge de noi mai ceva ca Dracu’ de tămâie – și asta într-una dintre cele mai religioase țări din Europa. Bine că nu sunt operative la USR. Căci situația asta nu-i coafează deloc bine – indiferent dacă Dan Barna va ajunge în turul al doilea sau nu.
Că veni vorba…
Barna e în continuare pe locul 3
Înțelepciunea maselor ne zice că Dan Barna e în continuare pe poziția a treia. Ceea ce confirmă inclusiv datele din sondajele interne ale USR.
Acum, la drept vorbind, s-a mai întâmplat ca toate sondajele să se înșele. Ultima dată chiar la ultimele prezidențiale când Klaus Iohannis a câștigat deși statistic nu prea avea acum.
Dar, în același timp, nu trebuie uitat faptul că nu întotdeauna e duminică. Sigur, întotdeauna e duminică atunci când se votează dar nu e duminică întotdeauna în sensul celălalt.
Mai apoi, în 2014 casele de pariuri au fost mai aproape de rezultat decât sondajele. De data asta, nici casele de pariuri nu-s prea convinse de posibilitatea unei finale între Klaus Iohannis și Dan Barna, creditând-o și ele pe Viorica Dăncilă cu prima șansă la a „juca” finala.
Și apoi mai e argumentul cu prezența. Ca și în alte scrutinuri, prezența la vot poate schimba și da peste cap toate calculele și toate predicțiile. Însă, de data aceasta, prezența la vot nu e obligatoriu să-l ajute pe candidatul USR pentru că, așa cum am stabilit deja, campania asta a produs mai mulți nehotărâți ca niciodată. Tsunami-ul ăla de nehotărâți s-ar putea să bată mai altfel.
Dacă e să-i credem datele lui Ionuț (și n-am motive să mă îndoiesc – se pricepe mai bine ca mine la lucrurile astea) – la o prezență de 9,7 milioane de alegători cu 320 de mii de alegători în Diaspora, Candidatul USR tot nu prinde poziția secundă.
În 2014, în primul tur, aceasta a fost prezența la vot: 9,7 milioane cu circa 230.000 de voturi nule.
Altfel spus, USR trebuie să facă istorie. Îi trebuie o prezență la vot mai mare decât în 2014 și o diasporă mobilizată aproape exclusiv pentru Dan Barna la un nivel mai mare decât în 2014 sau europarlamentarele din 2019. Sigur, acest lucru este posibil dar este și probabil? Probabil… vom afla duminică 😀
Dar,… mai e o veste proastă…
Nici Iohannis și nici Dan Barna nu conving
Atât președintele în exercițiu cât și Dan Barna se bazează în principal pe votanți deja convinși și avansează greu în lupta pentru a convinge alegători noi – departament unde conduce… Viorica Dăncilă.
Altfel spus, Viorica Dăncilă convinge mai mulți oameni din afara fanilor de bază să voteze pentru ea decât reușește Klaus Iohannis și Dan Barna la un loc.
Sigur, puteți să spuneți că sondajul lui Ionuț nu e suficient de bun. Dar al naibii că totuși se corelează cu mai toate celelalte (inclusiv cele interne ale partidelor – și da, am văzut și din alea câteva).
Sigur, toate calculele astea nu vor avea nicio relevanță în turul al doilea în cazul unei finale Klaus-Dan însă, ajunsul în acea finală nu pare atât de simplu pentru candidatul PLUSR.
Nu-i mai puțin adevărat faptul că Viorica a început de mai jos – porțiuni semnificative din PSD nefiind prea convinși de ea – ceea ce înseamnă că a trebuit să convingă mai mulți oameni din bazinul tradițional decât a trebuit s-o facă Dan Barna sau Klaus Iohnnis care sunt, cel puțin teoretic, mai puțin contestați de propriile partide. Sau… nu?
Din nou, dacă e să-i credem datele lui Ionuț (și eu aleg să i le cred pentru că seamănă cu ce-am văzut și pe la alții și seamănă și cu observațiile mele proprii) – Dan Barna poate miza pe sprijinul a 78% dintre votanții tradiționali USR în vreme ce Iohannis pe 79% dintre votanții tradiționali PNL, în vreme ce fostul premier poate conta doar pe 74% dintre votanții tradiționali PSD.
V-am spus că știu membri USR care nu doar că vor vota cu Paleologu dar au făcut și low-key shilling pentru acesta? Eh,… cam așa pățesc și alte partide. Pentru că oamenii sunt complecși și idiosincratici – nu NPC-uri. Mă rog, unii chiar sunt NPC-uri, dar totuși nu toți.
Iar la USR problema e complicată suplimentar de faptul că partidul e prea eterogen. Astfel că ai oameni care i-au votat în 2016 pentru un anumit parlamentar din județul lor, nu i-au votat în mai 2019 pentru că Ghelmez, nu-i vor vota nici acum pentru că Barna nu-i coafează, dar îi vor vota în 2020 iarăși pentru același parlamentar.
În fine, vom vedea duminică dacă Theodor Paleologu a avut dreptate în privința lui Dan Barna și chiar a fost o eroare de casting sau nu.
Un fel de încheiere
Cam ăstea sunt datele. Dacă ele se vor confirma sau nu ține de noi toți.
Însă faptele rămân: Campania electorală a fost foarte slabă și foarte anemică. Atât de anemică încât porțiuni semnificative din populație încă nu știu că duminică sunt alegeri. De-aia nu știu eu pe unde o să iasă prezența aia record.
Sincer, e rușinos modul în care s-a desfășurat campania. Poate și de-aia avem atâția tineri atrași de o guvernare prin partid unic. Când vezi că populimii i s-a urât cu binele și i s-a urât cu democrația, una din concluziile posibile e că poate nu mai e nevoie de ea.
Ceva trebuie să se schimbe. Ce? Nu știu încă da’ vă promit că atunci când voi avea o idee, vă zic.
Ah stai, era să uit – am pus thumbnail de la dezbatere și n-am zis mai nimic de ea. Păi vă zic acum: A fost plictisitor cu spume. Iar în puținele momente animate, Kelemen Hunor s-a descurcat cel mai bine. Și Dan Barna cel mai prost. Paleologu a ieșit cum a intrat – not great, not terrible. Gata, se pune c-am zis și ”dezbatere”.
No, cam atât. Mereți la vot și ne vedem marți-miercuri la Podcast.
Shalom!
