Să vă mai aud eu că vă plângeți de România și că îi tot dați înainte cu politici socialiste 🙂 Vă recomand cu căldură… Slovenia. Cea mai egalitariană țară din Evropa. Raiul ioropean socialist. Așa spun statisticile și indicele Gini. De ce vi-l recomand? Hai să vă povestesc impresiile mele la două zile de la debarcare în Republica Slovenă.
Primele chestii pe care le-am aflat au fost prețul mâncării și al cazării. Vă plângeți de cei 1600€ cât e prețul mediu al metrului pătrat de apartament în Cluj sau București!? Cum v-ar face să vă simțiți dacă ați ști că trebuie să plătiți 3000€/mp?
Și asta pentru că, aparent, reglementările și conectarea la utilități costă atât de mult încât constructorii nu pot vinde sub prețul ăla. Așa că, dacă tot bagă bani, merg către dotări de lux. Că nu poți scoate și profit altfel.
Și… cu păturile sociale mai puțin bogate ce se întâmplă? Păi… credeți că le pasă Socialiștilor de pleșcăviță?
Să vă mai spun că mâncarea lor costă o căciulă de bani, indiferent dacă mănânci la periferie sau în centru? Sau cât costa electronicele prin zona asta? Când am văzut că in magazin o căruța Lenovo, pe care la noi n-ar plăti nici bunica mai mult de 500€ aici trebuie sa scoți din buzunar puțin peste 1000€ am rămas interzis…
După care am intrat in povesti cu un nene sloven… Ce mi-au auzit urechile in materie de corupție si bani aruncați pe apa sâmbetei… Poate oi povesti la Podcast… Crime cu acuzați aiurea, a căror achitare a atras după sine repercusiuni din partea deep state-ului. Trafic de substanțe din care ai scoate tone de amfetamine… la Institutul Național Sloven de Chimie… Legaturi istorice între lumea interlopa si partidele de guvernământ.. Hârdaie de bani, miliarde de euro, aruncate pe proiecte demente…
Si tot aseară am aflat de ce am avut noi ceva probleme înainte de acreditare si ce înțeleg funcționarii lor prin “registered media”. Well… aparent in țara asta, pe care dacă o mutam in județul sectorul agricol Ilfov nici nu se simte, dacă vrei sa îți publici părerile personale pe un blog trebuie musai sa ai “loicence” de la stat. Îl poți construi, că nu vine nime să te întrebe nimic, dar dacă ajunge popular riscul de a te trezi la ușă cu “organul” venit să te întrebe de “loicence” e de 100%.
Azi am râs amar când am aflat de ce merge greu internetul… E transmis de un router cu cartela sim… Si aparent asta e una din variantele decente prin țara asta…
Si pentru că azi am avut timp de plimbare, am ieșit și noi pe centru, sa văd și eu ce și cum…
Am rămas destul de dezamăgit. Mă așteptam ca în raiul socialist al Europei să văd o populație binevoitoare, zâmbitoare, care să te facă să te gândești că… poate rămâi… Draci! M-a izbit Tristețea care li se vede multora pe fețe chiar și atunci când zâmbesc. Până și copiilor li se vede în ochi o urmă de apatie.
Oamenii au în ei o acreală dospită, care nu răbufnește dar nici nu se disipează, deși ei se poarta frumos unii cu alții. Partea de servicii horeca pe aici e… Îmi amintesc anii ’90 si începutul anilor 2000 in Romania. Și nu prea găsesc diferențe între comportamentul personalului de atunci, de la noi, și cel de azi, din Slovenia.
Mda… Repede nu mai calc io pe aici de buna voie.
PS: Discuțiile despre idei comunistoide, cum ar fi “munca precară” sau anti-capitalismului nu sunt doar omniprezente, ci aproape un “must do” pentru oricine din aparatul statului.
*momentul ‘ceala in cari ești în țara cu DEMOS la putere*
