Ca în fiecare an, ultimul episod al anului este dedicat răspunsului la întrebările audienței.
Anul acesta fereastra de timp pentru trimis întrebări a fost mai scurtă dar chiar și-așa s-au strâns mai multe întrebări decât era posibil să abordăm într-un singur episod.
Am acordat prioritate celor contondente și celor venite din Donors’ Circle. N-am răspuns la toate, dar sigur am atins măcar esența a peste două treimi dintre întrebările sosite.
Și, cu astea spuse, să ne vedem sănătoși în 2024!
Un Crăciun minunat și petrecere frumoasă de Revelion!
Am zis să terminăm anul 2023 în stil mare. Mai mult la propriu decât la figurat. Așadar, ultimul episod cu știri din 2023 are cel mai mare număr de știri abordate într-un singur episod (peste 40) și este și cel mai lung (puțin peste 7 ore, cu aproape 30 de minute peste precedentul record).
Acum 5 săptămâni, la precedentul episod, prevesteam mazilirea Elenei Lasconi și clovnerizarea alianței FD-USR-PMP. Între timp, aceste lucruri s-au întâmplat iar alianța celor scoși din foame și-a găsit nume oficial, Polul Dreptei, și locomotivă electorală: Dan Barna, urmată de cercetatul penal Vlad Voiculescu.
Pe fundal și alți decidenți pandemici fac cărare la DNA (Cîțu, Mihăilă, duduia aia de la ASSMB) sau se pregătesc pe margine. Ceea ce oamenii de bine™ ne asigurau în 2021 că nu se poate întâmpla, ba chiar e rezultatul unei imaginații bogate și a teoriei conspirației, acum se întâmplă.
În alte știri, super anul electoral e anul „polurilor”. Pe lângă USR-FD-PMP, și UDMR și AUR au propriul „pol” și mai rămâne ca PSD și PNL să-și oficializeze unul. Între timp, presa deplânge debarcarea lui Cătălin Tolontan și ONG-urile de Stânga sigur independente urlă ca din gură de șarpe că spațiul românesc este văduvit de voci de Stânga independente. Spectacolul e chiar delicios.
Între timp, ACCEPT își propune să ajute AUR în super anul electoral 2024, iar sondajele spun că românii sunt în top 3 cele mai fericite popoare din UE iar importanța patriotismului pentru români a crescut foarte mult în ultimii 10 ani.
În segmentul geopolitic discutăm despre negocierile din Congresul SUA – în special strategia de securitate a Mării Negre, pactul privind granița de sud a SUA și fondurile pentru înarmarea Ucrainei – toate trei subiectele fiind interconectate, chiar dacă presa de limbă română le tratează separat și, în proces, ajunge să spună prostii despre toate trei.
Tot în segmentul geopolitic discutăm despre moștenirea lui Henry Kissinger, cum de i-a trecut lui Orbán să se opună începerii negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, dar și cum Austria blochează sancțiunile asupra rusiei pe motiv de Raiffeisen Bank.
Și, în fine, tot în segmentul geopolitic abordăm alegerile locale din R. Moldova și probabila reconfigurare politică de la Chișinău în perioada următoare.
În știri externe discutăm o serie de știri care supără lumea bună: În Slovenia administrația își asumă integral faptul că tot ce au făcut în pandemie a fost integral greșit și se apucă de compensat protestatarii și oamenii normali la cap.
În Olanda, rezultatul dă coșmaruri oamenilor de bine, mai ales că e destul de clar că Gerrt Wilders a câștigat perfect meritat.
Între timp, Spania și Suedia încep să ia serios în calcul reglementarea smartphone-urilor ca fiind în sine o sursă de probleme și de Rău în societate, adică exact ce vă spune Canapeaua de vreo 4 ani deja.
Pe fundal, digitalizarea dă rezultate: În Australia aproape s-a prăbușit funcționarea țării după două relee au rămas fără curent. Digitalizați tot, că o să fie bine… not.
Și, desigur, abordăm pe larg primele măsuri ale cabinetului Javier Milei cărora, cel mult, li se poate reproșa că nu merge suficient de departe.
Peste 7 ore de știri și analiză pentru a creiona contextul (geo)politic cu care intrăm în 2024. Un episod suficient de lung cât să țină până după sărbători.
Pas cu pas, ce le-am dorit PNL-ului se și întâmplă căci, a fi prost în public ca politician are și consecințe – chiar dacă internetul și spațiul public în general e plin de goarne menite să te convingă că ești singurul care crede astfel.
Atât la PNL cât și la USR, morcovul e cât stâlpul de telegraf și, cel mai dulce e faptul că fix cei mai preocupați de „sănătatea” noastră acum nici 2 ani simt acum pe pielea lor cum vine mătura. Alles gut!
În alte știri, județul Vâlcea este unul din marii câștigători ai ultimului deceniu – urcând economic de la un județ de pluton, ba chiar sub media națională, în 2013 până peste mult-prea-lăudatul Bolojanstan (Bihor) – totul prin muncă și văzut de treabă. Intrăm mult în cum s-a schimbat fața economică a județelor României care nu se ”văd” în presa noastră hipercentralizată.
Firește, tot în acest episod intrăm și în subiectul plăților peșin, un subiect asupra căruia Regimul, din nou, a subestimat cât de important este pentru populație. Avem vești bune pe subiect precum și metode de-a contracara propaganda foarte slabă din direcția Regimului și a grifterilor digitali – reamintindu-vă totodată că nu există nicio persoană de bună credință care să argumenteze poziția lui Ciolacu/PSD pe acest subiect.
Spre finalul segmentului intern intrăm puțin și în abordarea Statului asupra subiectului Hamas – o abordară mai bună decât era de așteptat, și cu câteva surprize plăcute și din zona soborului mediatic.
În segmentul geopolitic discutăm despre tentativa de pogrom de la Mahacikala, ultimul sondaj Levada pe subiectul războiului, ping-pong-ul mediatic din Moldova, ce vrea Sultanul dar și de ce Stânga occidentală este așa de mare fan al mișcării islamo-fasciste Hamas.
În fine, în știri externe discutăm despre situația economică din Europa și cum Uniunea Europeană e ocupată din nou cu nutreț (la fel ca-n 2008-09). Principalele preocupări la Bruxelles sunt sticla de Coca Cola, organizarea de festival de film la Moscova(!), portofelul digital și, desigur, datul de bani pentru Hamas.
Spre final intrăm puțin și în calculele din Argentina dar și într-un subiect ignorat total prin Europa – faptul că două țări s-au apucat de deportat afgani cu milioanele, arătând nu doar că se poate, dar și că în afara bulei occidentale toleranța pentru allahuackbareală în public rămâne redusă chiar și în țări musulmane.
Un episod mai lung, cât să țină pentru săptămânile de pauză ce urmează.
Știți când faceți popcorn și, spre final, când vă gândiți să opriți focul, se mai detonează câte-o boabă la care nu vă așteptați? Eh, cam așa a fost climatul în ultima lună, și în special după 7 octombrie. Așé ce s-or detonat tăț’ de numa’ numa’. Și la noi și mai ales mai la vest – și în proces demonstrând cu public lucrurile spuse de noi de-a lungul anilor despre puroiul ignora(n)t din zona Stângii.
Pentru a demonstra o parte din aceste lucruri, un corespondent a mers la shitshow manifestația pro-Hamas pro-palestiniană de la Bükreș.
Altfel, episodul este unul tipic de pre-campanie – urmărim ultimele zvonuri, surse, bârfe și fake news declarații politice din toate partidele parlamentare care, ușor-ușor încep să-și definitiveze listele pentru primele două rânduri de alegeri din 2024.
Tot segmentul intern discutăm multișor despre CNCD care are în față un caz de tip ”bake the cake” – cu o activistă de extremă-Stânga supărată pe o tipografie care a reuzat să-i publice propaganda extremistă și antiumană; plus cazul CTP care s-a lansat într-o triadă antireligioasă ce i-ar face și pe unii bolșevici asumați să roșească de rușine.
În segmentul geopolitic discutăm despre politica din jurul atacului Hamas asupra statului Israel, despre prima vizită a lui Putin în afara țării de la emiterea mandatului de arestare împotriva sa și, foarte important, despre realizarea (posibil tardivă) din vestul Europei că ”siguranța națională” nu este nici vreo insultă și nici vreo politică ”de extremă dreapta” ci întocmai una dintre puținele îndatoriri cu adevărat legitime ale statului – o îndatorire de care statele vest-europene nu s-au îngrijit aproape deloc, în schimb pierzând vremea cu poliția pronumelor și alte boli mintale asociate.
Tot în segmentul geopolitic intrăm și în cele mai noi știri din trendul lent dar consecvent al prăbușirii influenței Rusiei chiar în propriile sale curți din spate.
În știri externe bârfim puțin viitoarele alegeri locale din Republica Moldova, rezultatele din Polonia, multitudinea de panic porn și fake news-uri de manual despre Slovacia, îmbunătățirea graduală dar consecventă a infrastructurii la noi în cartier (cu focus pe Bulgaria și Ucraina), apropierea lui Olaf Scholz de ”extrema dreaptă”, precum și imensul scandal din sistemul educațional suedez.
Tot în știri externe explicăm – cu cifrele experților în față – cum Uniunea Europeană își continuă drumul spre irelevanță.
Declarațiile politice (otherwise known as fake news) au dominat fluxul de știri în ultimele 10 zile, atât în România cât și în regiune.
Pe lângă turarea motoarelor pentru campanie, partidele din România au fost ocupate și cu alba-neagra – precum discuția privind OUG-ul pe taxe, OUG de altfel neconstituțional. Dar până să afli că e neconstituțional, complexul politico-mediatic/Divizia Presă te-a hrănit cu panic porn. E a cincea oară în 10 ani când face PSD fix asta. Și a cincea oară când segmente largi din public (inclusiv cei care ar trebui să știe mai bine) pun botul.
În regiune, presa a fost ocupată cu panic porn privind tensiunile dintre Ucraina și Polonia – cu un fake news de manual preluat la literă de toată lumea (stânga, dreapta, pro-ruși, pro-ucraineni, autoritari… tăț’ bă fix la fel!) căci, firește, cititul declarațiilor în original e dificil. Când nu fu panic porn cu Polonia, fu isterie cu declarațiile politice ale lui Robert Fico – dat drept sigur viitorul premier al Slovaciei chiar dacă… nu-i chiar așa. Și explicăm pe larg în acest episod.
Între timp, știri ceva mai importante din geopolitică – precum finalul conflictului din Nagorno-Karabakh după 35 de ani; sau disputa mărișoară dintre două state G20, Canada și India – au primit atenție aproape zero în presa de la noi.
În alte știri, șpăgarii eroi de la ”Marius Nasta” au fost săltați de DNA confirmând astfel ce spunea Canapeaua încă din 2020. Pe fundal, partidul USR pare că se golește.
În fine, în segmentul extern discutăm și despre wokăismul trans, una din dilelile extremiste care afectează Occidentul, concluzie la care, ușor-ușor, ajung și cei care acum 5 ani te făceau „putinist” dacă scoteai în evidență această problemă.
Tot în segmentul extern discutăm despre globalismul lui Orbán Viktor, încurcătura complicată a mașinilor electrice precum și avansul discuțiilor dintre Israel și Arabia Saudită cu privire la normalizarea relațiilor diplomatice dintre cele două țări.
«Армян там не останется» Нагорный Карабах — родина семьи экономиста Рубена Ениколопова. «Медуза» поговорила с ним об агрессии Азербайджана, ошибках Армении и безразличии Запада к этому региону – https://meduza.io/feature/2023/09/22/armyan-tam-ne-ostanetsya
Mai mult sau mai puțin ca experiment, am filmat acest episod în tren în timp ce ne întorceam de la summit-ul Inițiativei celor Trei Mări. Cu toate (dez)avantajele care decurg din asta.
În România numărul bogaților este în creștere. Sunt mai mulți milionari în dolari în România decât populația municipiului reședință de județ Miercurea Ciuc și de două ori mai mulți milionari decât populația municipiului Câmpia Turzii. Aproape toți românii s-au mai îmbogățit în ultimul an, iar potențialele consecințe politice nu le studiază nimeni.
Între timp, Daniel Zamfir și PSD își continuă obsesiile bine cunoscute iar restul clasei politice este în campanie – Kelemen Hunor nu mai poate de cultura românească, PNL-iștii fac coadă la ușa PSD, USR ține cu dinții de propriii penali și pe undeva pe fundal mai zice și Geoană ceva.
Tot în segmentul intern discutăm pe larg (la standardul acestui episod scurt) despre ultimul sondaj INSOMAR care a isterizat lumea bună, dar și despre șpăgarii eroi care continuă să facă victime dar și despre a căror rea credință încep, timid, foarte timid, să se prindă și concetățenii noștri.
În segmentul geopolitic abordăm pe repede-înainte precum trenul InterRegio Night criza politică din Găgăuzia, comentariile generalului Ben Hodges, îmbolnăvirea de deces a lui Evgheni Prigojin, summit-ul SUA-Japonia-Corea de Sud, precum și progresul procesului de desprindere a Armeniei de Rusia.
În știri externe abordăm și mai pe repede-înainte taxa excepțională impusă de Georgia Meloni băncilor, mersul afacerilor în UE, retragerea fundației Soros din UE, transnistrenismele Comisiei Electorale Centrale din Moldova și schimbarea destul de bruscă a politicii imigraționiste din Germania.
Episodul complet se găsește pe pagina dedicată. Primul segment va fi publicat pe youtube, duminică la ora 13:00
Conceptul de precampanie poate fi unul generator de confuzie. Când ești mai exact în precampanie? Nu există un răspuns definitiv și autoritativ, însă, convențional, se cheamă precampanie când deja sunt publice liste definitive sau candidați pe locuri eligibile pentru cel puțin două partide parlamentare. Această condiție este deja îndeplinită de vreo 10 zile. Ce-a mai rămas din 2023 și până imediat după Paștele lui 2024 se poate numi fără greșeală precampanie.
Odată cu starea de precampanie vine și un mod diferit de a guverna precum și un mod diferit de-a formula și interpreta știrile politice. Și fix asta arătăm ca exemplu în segmentul intern.
Tot în segmentul intern discutăm despre o știre revoltătoare de la Timișoara: Administrația USR vrea să reglementeze conținutul exprimării artistice în spațiul public. În 1989 niște oameni au murit la Timișoara pentru dreptul de-a fi în public și de a spune ce poftești. În 2023 administrația oamenilor noi vrea să dai examen înainte să ai voie să zici ce vrei pe stradă. Spre finalul segmentul intern venim și cu un follow-up la o știre discutată în urmă cu 7 luni.
În segmentul geopolitic discutăm predominant despre aspectele financiare din jurul războaielor în general și a războiului din Ucraina în special.
Tot în segmentul geopolitic intrăm nițel în amănunte și context în ceea ce privește cea mai recentă lovitură de stat din Niger și modul senzaționalisto-panicard în care presa a relatat evenimentul.
Spre final discutăm despre alegerile din Spania, evoluția economică din Europa, sărăcirea accentuată din Marea Britanie (astăzi ajunsă ocazional mai săracă decât Slovenia), dar și despre scepticismul necesar când citim rapoartele unor „oameni serioși” de la „instituții serioase” – studiu de caz: Agenția de Rating Fitch.
A trecut și summit-ul NATO și ne bucurăm că am greșit predicția în sensul conservator. De la summit-ul NATO au ieșit mai multe lucruri bune decât speraserăm. Toate detaliile în segmentul geopolitic cu tot ce înseamna asta pentru Intermarium.
Între timp, în România, faultul la adresa Gabrielei Firea s-a transformat în telenovelă până la punctul la care trebuie să întreb(ăm) și la ce nu trebuie să ne uităm. Despicăm puțin subiectul, dar nu înainte de-a remarca ipocrizia general(izat)ă din toate „taberele” acestei povești.
În alte știri, România s-a menținut în topul Băncii Mondiale a țărilor cu venituri mari, piața telecom din țara noastră este din nou potențial în pericol de-a aluneca spre oligopol, se pregătesc noi proteste împotriva unor prezumtive creșteri de taxe (chit că discursul seamănă cu cel din 2017, ba chiar și măsurile propuse) și, spre finalul segmentului intern mai abordăm o controversă mai puțin vizibilă – în speță tentativa de fault asupra stomatologilor independenți. Aparent pe cineva deranjează că există niște profesioniști care fac bani prestând servicii pe care oamenii le vor și fără să facă sluj la Regim.
În segmentul geopolitic, pe lângă summit-ul NATO, discutăm recentele propuneri de amendare a Codului Electoral din Republica Moldova, apariția unei noi mișcări separatiste pe teritoriul Rusiei, câte ceva despre Partidul Comunist Chinez dar și despre amenințarea geopolitică ignorată cu obstinație de și în Occident – recte mișcarea ecologistă/eco-marxistă care, mai nou, vrea datele ”emisiilor de carbon” ale armatelor NATO și aliate (dar nu și ale CCP-ului sau Rusiei).
Spre finalul emisiunii discutăm o serie de știri surprinzătoare – cum ar fi faptul că puterea pro-occidentală de la Sofia se joacă cu focul și manifestă profunde mâncărimi în derrière fără niciun motiv sau câștig aparent. Între timp, vin vremurile bune, cu instabilitate politică și fainoșag în Olanda iar în Spania singura întrebare rămasă e dacă noua coaliție de dreapta va avea o majoritate simplă sau una constituțională.
[primul segment va apărea pe Youtube la ora 13:00 pe 9 iulie]
Ne aflăm în ziua 500 din „operațiunea militară specială” de 3 zile. Până acum, de fiecare dată înainte ca ceva să iasă prost pentru ruși, apăreau concern trolls care voiau negocieri. Acum, în zona zilei 500, iarăși e înghesuială la astfel de cereri. Și le luăm pe rând în segmentul geopolitic.
Între timp, PNL are idei noi privind suprimarea drepturilor și libertăților cetățenești, așa cum ne-a obișnuit deja de ani de zile. Săptămâna aceasta PNL ar vrea să crească pragul electoral să semănăm mai mult cu autocrația turcească decât cu vreo democrație; ar vrea să intrăm pe Internet doar după ce îi dăm CNP-ul statului ca să înserieze fiecare logare și, desigur, ar vrea să condiționeze dreptul de a fi ales de opinia profesiei ilegitime preferate a PNL-ului: șpăgarii eroi doctorii.
În alte știri, partidele au început deja campania pentru locale, confirmând și de data aceasta (la fel ca-n 2019, 2014 și 2009) că alegerile europarlamentare nu contează. Cel mai evident că așa stau lucrurile este prin faultul organizat la adresei Gabrielei Firea.
Pe fundal, dezaprecierea românilor față de sănătatea de Stat continuă să crească, la fel și dezaprecierea românilor față de trotinete – vizibilă prin lipsa de reacție la noul proiect de ordonanță al ASF.
În segmentul geopolitic mai discutăm și despre avansul lent, dar consecvent, al logisticii așa-numitului coridor de mijloc (prin Kazahstan-Azerbaijan-Georgia) menit să scoată rusia de pe traseul mărfurilor ce se mișcă între Asia și Europa.
Tot în segmentul geopolitic redăm cele mai noi știri din culisele negocierii suedezo-turcești privind aderarea celei dintâi la alianța nord-atlantică, ultimele rățoieli ale lui Lavrov precum și noi schimbări de policy din Ucraina – toate trei fiind subiecte rar sau deloc explicate în presa din România.
Spre final discutăm despre griftul AI (mai precis sfârșitul său în forma actuală), incapacitatea elitelor de-a se învăța minte precum și despre virajul la Dreapta vizibil aproape peste tot în Europa – chiar dacă presa de la noi nu vorbește despre el.
Am terminat de filmat acest episod cu 10-15 minute înainte ca haosul să se dezlănțuie în Rusia. Cu atât mai dulci sunt predicțiile făcute în segmentul geopolitic.
În segmentul intern discutăm pe larg despre noile statistici care arată că elevii români petrec cel mai mult timp la școală din Europa și, mai rău, în medie 3,4 ani din cei 13 sunt absolut degeaba și asta demonstrat cât se poate de clar. Experiența școlară predominant îngrozitoare a ajuns norma în RSR și totuși nimeni nu discută despre asta, deși tocmai am avut o grevă în care cei de vină au cerut (și parțial au primit) mai mulți bani.
În alte știri, încep să se ascută pe față cuțitele pentru campanie: primarii se transferă de la un partid la altul, dau pomeni electorale sau caută să ne convingă să uităm de unele subiecte. Pe fundal se deschide o nouă conexiune cu Georgia.
În segmentul geopolitic discutăm despre fosta ministră de externe a Austriei care se pregătește să se mute în Rusia (deși, acum, poate că nu mai e cea mai bună idee), haosul din elita rusească (segment cu atât mai dulce că-i filmat înainte de debutul războiului civil din Rusia), piruietele diplomatice ale lui Macron și, desigur, decizia CCM de a scoate partidul ȘOR în afara legii.
În știri externe discutăm despre realizarea ce-i lovește pe din ce în ce mai mulți: Europa e cu mult în urma SUA și ecartul se adâncește din cauza socialismului european.
Pe fundal, circulă zvonuri în presa oficială a евроГейский союз că România și Bulgaria ar putea intra în Schengen chiar de anul acesta, aspect ce ar avea consecințe politice serioase, mai ales la noi.
În alte știri, Italia începe, ușor-ușor, să se vindece de LGBT-ism, one lawsuit at a time. Lumea de bon ton de la Roma smiorcăie (și n-o aude nimeni) că ”mamele non biologice” sunt ”șterse” de pe certificate de naștere. Între timp, lumea de bon ton de la Paris privește oripilată cum oamenii normali se separă de dilii inclusiv pe Internet – asta deși eXpErȚii avertizează că a dori să întemeiezi o familie cu cineva care-ți împărtășește măcar parțial valorile este de extremă dreapta.
Și, în fine, spre final discutăm despre hype-ul AI care, în sine, e mult mai periculos decât machine learning-ul; dar și despre cele mai noi politici ale евросоюз cu privire la libertatea presei – politici care, desigur, sunt despre orice mai puțin despre libertate.
