Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 256 sau în Donors’ Circle
Avem listele (oarecum). Le comentăm pă feeling până se decide BEC/AEP ce candidaturi acceptă sau nu.
Între timp, negocierile continuă chiar și în ceasul al 12-lea în unele județe, în vreme ce partidele deja sunt bine încălzite în campanie și vin deja cu etapa a doua – încălcând pe față normele AEP (un lucru foarte bun, de altfel).
Pe fundal, ne ajunge din urmă încă o prostie de pe vremea guvernului Cioloș, legea păcănelelor merge la promulgare, absolvenții de liceu știu mai puțină limbă română decât cei de acum 25 de ani și în goana după propaganda rusă, statul a izbutit să se facă de râs și să dea apă la moară rusofililor pe bune.
În geopolitică, o inițiativă a României în cadrul Inițiativei celor Trei Mări a fost finalizată la summit-ul de la Vilnius. Dar n-ai afla asta din presa zice-se românească.
Tehnooptimismul are consecințe majore asupra siguranței naționale, rusia rămâne fără benzină și nu-și poate îndeplini amenințările și, desigur, bârfim puțin și tensiunile dintre Iran și Israel.
Și, în fine, spre final discutăm despre religia NHS, redescoperirea algebrei dar și cum Uniunea Europeană a devenit de extremă dreapta.
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 252 sau în Donors’ Circle
Premierul a încheiat fumigena cu programul magazinelor foarte brusc, exact când i-a convenit și cu o săgeată țintită perfect la adresa lui Orban. Ultima parte e mișto, dar prima parte trădează încă limitele clasei clevetitoare de la noi care continuă să joace în alt film.
Între timp, Mihai Neamțu intră în AUR, încă un USR-ist se crede Navalnâi persecutat de Putin, procentul de cheltuieli pe salariile bugetarilor a ajuns să depășească cotele din Grecia sau Franța, iar apetitul românilor pentru NATO rămâne și la 20 de ani la aproximativ aceleași cote la care era și în momentul aderării.
Subiectul care dă titlul episodului îl abordăm în segmentul geopolitic în care comitem oroarea de-a arăta că ”mita electorală” – departe de-a fi bau-baul crezut (dar nu și practicat) în ideologia vremurilor curente – reprezintă de fapt norma nu doar în istorie ci și pe lângă noi și o cale legitimă spre consens, mai ales când e transparentă.
Tot în segmentul geopolitic discutăm deciziile mai degrabă panicate din rusia de după atentatul terorist, de unde vine întoarcerea la (aproape) 180° a lui Macron în problema rusă, dar și cum statul român își construiește (în sfârșit) cadrul legal necesar apărării cetățenilor români aflați în afara teritoriului național.
În știri externe discutăm despre abuzurile /PAS/ din ce în ce mai evidente chiar și printre simpatizanți, dar și despre trei știri care de fapt nu sunt știri – doar că în sfârșit află și presa despre ele după ce le-am discutat la noi în podcast în 2017, 2020 și respectiv 2021.
Cel mai mult timp îl petrecem în analiza unui studiu care confirmă că iarba e verde ceva de bun simț: În speță că proiectul pandemic a făcut prăpăd în sănătatea mintală a adolescenților, nu doar în cifre absolute, dar și mult mai rău decât adolescentelor – contrar aburelilor perpetuate până în urmă cu două-trei luni izvorâte din ideologia marxist-feministă ce domină cercurile academice.
Tot în știri externe discutăm puțin despre schimbul iminent de generații din politica Turciei dar și despre viitorul apropiat din așa-zisul ”tech” – unul care va fi marcat de scandaluri de corupție, escrocherie, încălcări flagrante ale dreputurilor fundamentale și multe miliarde de dolari pe apa sâmbetei până-l vor face pe Bankman-Fried să pară un sfințișor simpatic prin comparație.
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 246 sau în Donors’ Circle
În sfârșit a prins viteză campania electorală deși, legal, încă nu suntem în campanie electorală – dar e de apreciat că acum toate partidele pur și simplu ignoră normele AEP. Și bine fac. Și mai bine ar face dacă s-ar apuca de lucrat și la schimbarea legii.
Pe lângă piedoneposting, s-au mai clarificat niște lucruri în ultima săptămână. Reacția noastră instinctuală mai mult de săptămâna trecută cu privire la lista PSD pentru europarlamentare s-a confirmat și în practică, comasații renunțând la ilustra necunoscută cu pronume ciudate din capu’ la listă. Pe fundal, continuă mercato-ul.
Între timp, USR iar n-a citit Constituția înainte să scrie sesizări la CCR și acum iar plâng pe la colțuri că are CCR-ul ceva cu ei. Pe fundal, ANAF deja aplică legea așa cum a fost ea gândită încă de acum 7-8 ani – înțelegând într-un final că a cheltui un pol ca să ”recuperezi” un leu e ineficient.
Tot în segmentul intern abordăm mai multe subiecte economice decât de obicei – însă cu o lecție importantă la final: Cine nu e dispus să-și apere pe bune interesul economic, merită tot ce i se întâmplă.
În segmentul geopolitic discutăm despre negocierile din ce în ce mai complicate cu privire la următorul secretar general al NATO, despre cea mai mare bază NATO din Europa, diplomația Partenerului Strategic dar și puțin despre atentatul terorist din Federația Dusă.
Tot în segmentul geopolitic abordăm și două ciudățenii diplomatice – una a Partenerului Strategic și una a lui Xi Jinping.
În știri externe discutăm predominant despre socialism dar și despre similitudinile strategiilor electorale pentru alegerile locale din Budapesta cu cele de la București.
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 234 sau în Donors’ Circle
E prima dată când lipsim și nu se întâmplă nimic major – doar împlinirea unor predicții. Cu o excepție.
Cât am fost plecați, Dulapul și-a început campania pentru șefia NATO, Suedia a aderat la NATO (+1 portavion pentru dotarea alianței), marele dosar de pedofilie la Untold s-a clasat, numărul de ruși care vor să studieze limba română a crescut logaritmic și mai-puțin-stânga a câștigat alegerile în Portugalia – toate prezise în prealabil.
Însă s-a întâmplat și ceva ce nu trebuia să se întâmple: Guvernul României a câștigat procesul cu Gabriel Resources – un rezultat care i-a surprins inclusiv pe cei care erau plătiți să apere guvernul în acest proces.
În alte știri, un băiat de la USR/REPER vrea să omoare pisicile de pe stradă dar și mâța ta din curte dacă nu i-ai raportat-o lui la Autoritate; Iulian Bulai de la USR pierde procesul cu CNCD; PSD pune o ilustră necunoscută în capul listei la europarlamentare; un ideolog marxist-leninist se retrage în sfârșit din politica românească, iar OMV face cunoștință mai pe bune cu ANPC.
Între timp, polițiștii CCP-ului vor patrula pe străzile din Ungaria, Armenia ia în serios aderarea la Uniunea Europeană, armata Germaniei continuă să se deterioreze iar decalajul dintre Europa și SUA continuă să se adâncească și să accelereze – în timp ce presa continuă să încerce să vă convingă că socialismul e răspunsul.
Acestea, dar și alte subiecte sunt luate de-a fir-a-păr într-un episod filmat în condiții extreme.
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 219 sau în Donors’ Circle
Ultima săptămână a fost marcată de ziduri de text menite să acopere altceva.
Ziduri de text despre serviciul militar obligatoriu (deși propunerea nu există), ziduri de text despre ”comasarea” alegerilor și mai ales despre constituționalitatea mișcării (deși jurisprudența e clară încă din 2020), apoi la finalul săptămânii a mai venit și Putin cu un zid de text 🤦♂️
Între timp, Green Peace continuă să servească interesele dușmanilor României și nici acum nu vedem niciun fel de acțiune împotriva acestor sabotori.
Pe fundal însă sunt și vești bune, pe care însă nu vrea să le audă nimeni – și mai ales politicienii pentru că, dacă lucrurile merg bine, s-ar putea să nu mai avem nevoie prea mare de politicieni.
În segmentul geopolitic, pe lângă podcastul lui Putin cu Cucker Carlson, discutăm puțin și despre Biden – care recent s-a întâlnit cu Helmut Kohl și François Mitterrand.
Tot în segmentul geopolitic luăm la puricat realinierile din peisajul politic de la Chișinău – unde clovenereala e deseori mai spectaculoasă decât la București.
În știri externe urmărim evoluția politicilor verzi în UE, corupția din Parlamentul European, evoluția reformelor lui Javier Milei și realinierile profunde de personal în zona IT.
Iar la final abordăm un subiect neconvențional pentru Podcast, dar unul care, credem noi, va avea și consecințe politice: așa-numita „recesiune sexuală” – pornind de la cel mai recent studiu pe subiect făcut în Franța.
Un episod făcut pe repede-înainte în timp ce pregătim mai multe subiecte controversate pentru următoarea perioadă.
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 217 sau în Donors’ Circle
Aburii sărbătorilor au trecut de tot așa că e timpul pentru clovnerie campanie electorală. A fost prima săptămână plină (din cele cel puțin 35 ce vor urma) de campanie în care politicienii s-au întrecut în a-și da cu stângul în dreptul, fiecare încercând să-și mobilizeze segmentul țintit de electorat.
Tonul l-a dat Claudiu Târziu cu un discurs livrat prost și formulat foarte stângaci, dând astfel ocazia adversarilor să-l facă albie de porci. Dar n-a durat mult și-au venit repede din urmă și ceilalți: Întâi premierul Ciolacu, apoi Dreapta Unită, apoi Dacian Cioloș, urmând ca săptămâna să fie încheiată tot de PSD care ușor-ușor scoate negocierile pentru prezidențiale în public.
Între timp, imaginația opiniei publice a mai fost ocupată cu o scurgere de date de la Camera Deputaților, o serie de acuzații (probabil false) aduse unuia dintre fondatorii Untold de către un fost președinte al PSD Cluj, dar și de notele de plată pentru activismul cu finanțări dubioase: în speță activismul ecopupu ”Salvați Roșia Montană” (2012-2017) și activismul vaccinist (2021-2022). Râdem, glumim, dar Faiză și Gabriel Resources își vor banii.
În segmentul geopolitic discutăm despre un succes al diplomației ucrainene care n-a fost discutat deloc în „lumea bună” – succesul fiind atribuit insipizilor ălora de la Bruxelles.
Tot în segmentul geopolitic discutăm despre criza politică de la Kiev, realinierile energetice din Intermarium, extremismul de la ONU precum, progresul negocierilor Armenia-Azerbaijan și, la final, despre o nouă declarație fără context a președintelui Tadjikistanului.
În știri externe discutăm despre un succes important al administrației Meloni, discursul insurecționist practicat de un membru al Camerei Reprezentanților a SUA, începutul unei crize economice sistemice în China (Taiwanul de Vest), extinderea influenței turcești în Germania și, spre final, apariția unui nou conflict diplomatic în America Latină.
Dezbaterea despre Suedia în NATO se poartă acum în ungurește. Cu toate (dez)avantajele care decurg din asta. În segmentul geopolitic intrăm în lumea din Ungaria unde dezbaterea se poartă în termeni pe care nu i-am văzut deloc în presa din România (nici măcar pentru a fi criticați).
Dar până acolo, în segmentul intern trece prin cele mai noi sondaje, discutăm un pic despre psihiatra învelită (nu, nu e glumă), despre cititul în palmă în mod instituționalizat pe bani publici cu un mason fost angajat la Microsoft (nici asta nu e glumă), o veste excelentă de la TVR și puțin despre TikTok.
Ceva mai mult timp dedicăm subiectului luptei pentru supraviețuire a ministerului zice-se al educației – aceasta fiind cheia reală în care trebuie citită discuția despre homeschooling. Inerția demografică ajunge din urmă excrocheria numită eufemistic sistem educațional de stat și, spre surpriza nimănui, servitorilor civili din școli și licee nu le place deloc.
Tot în subiectul intern discutăm despre fosta teorie a conspirației – astăzi subiect de dosar penal – recte diagnosticele fictive de Hapciu19 și de ce medicii de familie nu sunt cu nimic diferiți de alți medici, în ciuda „revoltei” lor pe care, pe bună dreptate, o bagă în seamă aproximativ nimeni. Și, în fine, to în segmentul intern discutăm despre cea mai recentă prostie a CNCD, chit că e greu să nu manifești schadenfreude.
În segmentul geopolitic, pe lângă subiectul aderării Suediei la NATO, intrăm mai mult în geopolitica Turciei care, de fapt, nu e deloc complicată însă este făcută complicată de o presă care nu pricepe nimic.
Tot în segmentul geopolitic discutăm demografia Chinei, limba moldovenească și, desigur, revelația care nu șochează pe nimeni – faptul că o agenție ONU a avut teroriști Hamas pe statul de plată.
În segmentul extern remarcăm cum premierul Bulgariei confirmă predicția noastră făcută în martie 2023 și apoi dedicăm amplu spațiu plânsetelor, bocetelor și panicii din sectorul eurofanatic, pe măsură ce aceștia realizează ce-i poate aștepta în iunie.
Spre final discutăm despre cel mai nou eșec al tehnooptimismului și, firește, despre lucrurile minunate care se întâmplă în presa americană – portdrapel fiind concedierile de la Los Angeles Times.
Ce timeline mai e și ăsta în care protestele ”de extremă dreapta” cer ceaușisme iar în inima wokăismului, la Davos, se promovează capitalism pe pâine? Dubios timeline, dar csf? 🤷🏻♂️
Pe măsură ce aburii sărbătorilor trec, se reîncălzește și scena politică românească. Tatonările între partidele mari sunt încă slăbuțe – acuzele fiind din zona nimic important, recte încălcări ale regimului campaniei electorale. Soluția evidentă este reformarea prin desființare a legii 215 întrucât este probabil neconstituțională cel puțin în parte.
Între timp, la USR și RPR începe să le devină și lor clar că n-au cu cine. N-au suficienți oameni. Ai zice că remarcând asta s-ar grăbi să devină mai atractivi dar… nu. Soluția lor e să se păruiască în public între ei și mai mult.
Cel mai mult timp în segmentul intern îl petrecem discutând punct-cu-punct revendicările protestelor (lista celor 76 de puncte publicată de presă), ce șanse au să fie adoptate (politic, economic, procedural) dar și care ni se par direct inacceptabile.
Tot în segmentul intern abordăm reformele din învățământ care, printre altele, vor să taie clase de a IX-a din liceele din care promovează Bacalaureatul 0% dintre absolvenți. Un pas înainte, zicem noi, dar unul foarte-foarte mic.
Și, în fine, remarcăm că până și angajații CNCD se află în proteste – semn că nici ei nu așteaptă campania electorală legală, chit că HotNews a șters știrea ulterior publicării.
În segmentul geopolitic discutăm despre zbaterile impotente foarte amuzante ale regimului separatist de la Tiraspol, despre coada de cetățeni ruși la cetățenii moldovenești, cel mai apropiat exercițiu militar NATO, dar și schimbările geopolitice iminente din Orientul Mijlociu.
Cel mai mult timp în segmentul geopolitic îl petrecem intrând un pic în detalii despre protestele din Bașkiria, care au strâns peste 10,000 de oameni și care au forțat Kremlinul să trimită trupe de la Moscova pentru a calma spiritele și nu e clar că le-a și reușit. Motivul protestelor? Încarcerarea unui activist foarte eficient care a mai oprit planuri ale Kremlinului în regiune și a cărui organizație a fost interzisă pe motiv că ar fi „extremistă” în 2020.
În segmentul al treilea intrăm puțin în discursul lui Javier Milei de la Davos și efectul (nu tocmai) surprinzător pe care l-a avut.
În alte știri, sectorul IT în SUA a creat doar 700 de locuri de muncă în 2023 – iar acest lucru nu are cum să nu producă efecte în România; modul în care Bulgaria își îndeplinește „angajamentele pentru Schengen față de Austria” este unul care ar trebui copiat și la noi și, în fine, Macron aduce în atenția publică un subiect important – cel al efectului fundamental negativ al smartphone-urilor și al social media asupra minorilor. Însă, tipic Macron, ”soluția” propusă este o inutilitate în cel mai bun caz și o tâmpenie în restul timpului.
Un episod cu invitat special și cu mult amuzament.
O săptămână lentă din punct de vedere al știrilor, ceea ce a lucrat în avantajul protestelor motorizate din ultimele zile, dar și în dezavantajul guvernului căci opinia publică a mai avut timp să se mai și gândească – ceea ce, în genere, e periculos, mai ales dacă ești PSD.
Dincolo de proteste, nici politicienii nu au avut o săptămână bună – în special cei nominal în opoziție care mai au și primari. Noua lege a bugetului nu mai lasă impozitul pe venit autorităților locale ci trimite banii din nou la București. Consecințele le vom vedea prin vară, zice Kelemen Hunor într-o declarație politică. Mai vedem.
Între timp, inclusiv în sondajele PNL nu stă PNL prea comfortabil, în vreme ce Ministerul Eudcației se judecă cu CNCD pe o decizie absurdă. Pe fundal, însă, CNCD a respins o plângere venită din zona activismului gheist întrucât consecințele trecerii ei printr-o instanță reală se puteau termina cu desființarea instituției.
Tot undeva pe fundal Dacian Cioloș și-ar negocia intrarea în PNL – un film (prost) pe care l-am mai văzut și în 2016.
Și pentru că a fost o săptămână lentă pentru știri, avem timp în segmentul intern să discutăm despre puterea pașaportului românesc și despre performanța remarcabilă și rar discutată a diplomației românești. Pașaportul românesc permite accesul fără viză sau cu viză la sosire în procedură simplificată în nu mai puțin de 179 de țări – o situație la care nici nu îndrăzneam să visăm în 1990.
Și tot pentru că a fost timp, discutăm și despre decizia clar greșită a CJUE în cazul Wizz Air vs. TAROM/Guvernul României – o decizie cu un potențial negativ uriaș ca precedent în dreptul concurențial european. Pe moment, familia de la TAROM e mulțumită că i-a supraviețuit sinecura iar meme-urile pe internet cu ungurii care ne vor și aerul au înflorit – însă consecințele acestei decizii nu au fost explicate deloc.
În segmentul geopolitic discutăm puțin despre demografia rusiei, pornind de la statisticile Rosstat și proiecțiile făcute de aceasta. Mai apoi discutăm puțin despre friguț, taxele vamale pe care afacerile din așa-zisa Transnistrie trebuie să le plătească de acum și, desigur, puțin despre ruviki 🤡
Tot în segmentul geopolitic discutăm pe larg situația din Ecuador și impactul pe care-l are asupra securității în vecinătatea apropiată a României – iarăși un aspect discutat în principiu deloc în așa-zisa presă de la noi.
Și, în fine, tot în segmentul geopolitic abordăm evoluția discuțiilor de pace dintre Azerbaijan și Armenia precum și declarația surprinzătoare a lui Aleksandar Vučić care, vreme de exact 10 ani, n-a fost deranjat când a fost făcut pro-rus în public și acum, brusc, este deranjat.
În știri externe discutăm despre dificultatea adoptării de noi reforme economice de bun simț în Grecia (precum și declarația premierului privind pidăreala), despre fricile eurofanaticilor (în special în zona Renew), despre înnoirea pe bune a clasei politice franceze (cu toate dezavantajele care decurg din asta) și, în fine, despre concedierile din ”tech” – în special treaba foarte bună făcută până acum de Elonie Muscă la X.
Алиев: в комментариях, полученных от Армении по мирному договору, нет никакого упоминания о Карабахе и карабахских армянах – https://interfax.az/view/907403
Episodul complet în pagina dedicată, în biletul 179 sau în Donors’ Circle
Începem noul an direct în campanie electorală. Ludovic Orban deschizând practic 2024 cu prima salvă de prostii sinistre declarații politice.
Între timp, a intrat în vigoare e-factura, un alt grift digital care are toate șansele să se termine precum cardurile de sănătate. Asta dacă nu se prăbușește și mai spectaculos.
În alte știri, Victor Ponta a fost achitat definitiv (un alt eșec marca DNA), asociația lui Nicu Șordan a supraviețuit desființării de către instanță, centrala de la Iernut în sfârșit va fi finalizată iar din martie vom putea merge cu 25 de lei din centrul Bucureștiului până la Ruse într-un timp de parcurs civilizat cu trenul.
Spre finalul segmentului intern discutăm puțin despre homeschooling – într-un caz folosit prost de ambele tabere.
În segmentul geopolitic discutăm despre debutul sezonului politico-electoral din Republica Moldova, scandalul diplomatic dintre Turcia și Arabia Saudită care-i dă dureri de cap lui Erdoğan, pregătirile lui Lukașenko pentru părăsirea puterii, dar și ultimele mișcări din spatele scenei în organizații geopolitice (CSI și BRICS în mod special).
Tot în segmentul geopolitic discutăm pe larg despre cum se face în lumea reală hacking-ul și de ce modul cum discută presa despre cyberwarfare este complet greșit.
În știri externe discutăm predominant despre America – în special administrația Javier Milei în Argentina, campania electorală din Statele Unite și, firește, scanadalul de la Harvard și potențialele sale implicații inclusiv la noi.
Tot în segmentul extern abordăm frica din ce în ce mai mare la Bruxelles privind euroscepticismul și conștientizarea populară privind ilegitimitatea Uniunii Europene, extremismul ”sănătății publice”, dar și studiul în desfășurare din Marea Britanie privind dependența de social media.