Mai mult sau mai puțin ca experiment, am filmat acest episod în tren în timp ce ne întorceam de la summit-ul Inițiativei celor Trei Mări. Cu toate (dez)avantajele care decurg din asta.
În România numărul bogaților este în creștere. Sunt mai mulți milionari în dolari în România decât populația municipiului reședință de județ Miercurea Ciuc și de două ori mai mulți milionari decât populația municipiului Câmpia Turzii. Aproape toți românii s-au mai îmbogățit în ultimul an, iar potențialele consecințe politice nu le studiază nimeni.
Între timp, Daniel Zamfir și PSD își continuă obsesiile bine cunoscute iar restul clasei politice este în campanie – Kelemen Hunor nu mai poate de cultura românească, PNL-iștii fac coadă la ușa PSD, USR ține cu dinții de propriii penali și pe undeva pe fundal mai zice și Geoană ceva.
Tot în segmentul intern discutăm pe larg (la standardul acestui episod scurt) despre ultimul sondaj INSOMAR care a isterizat lumea bună, dar și despre șpăgarii eroi care continuă să facă victime dar și despre a căror rea credință încep, timid, foarte timid, să se prindă și concetățenii noștri.
În segmentul geopolitic abordăm pe repede-înainte precum trenul InterRegio Night criza politică din Găgăuzia, comentariile generalului Ben Hodges, îmbolnăvirea de deces a lui Evgheni Prigojin, summit-ul SUA-Japonia-Corea de Sud, precum și progresul procesului de desprindere a Armeniei de Rusia.
În știri externe abordăm și mai pe repede-înainte taxa excepțională impusă de Georgia Meloni băncilor, mersul afacerilor în UE, retragerea fundației Soros din UE, transnistrenismele Comisiei Electorale Centrale din Moldova și schimbarea destul de bruscă a politicii imigraționiste din Germania.
Episodul complet se găsește pe pagina dedicată. Primul segment va fi publicat pe youtube, duminică la ora 13:00
Conceptul de precampanie poate fi unul generator de confuzie. Când ești mai exact în precampanie? Nu există un răspuns definitiv și autoritativ, însă, convențional, se cheamă precampanie când deja sunt publice liste definitive sau candidați pe locuri eligibile pentru cel puțin două partide parlamentare. Această condiție este deja îndeplinită de vreo 10 zile. Ce-a mai rămas din 2023 și până imediat după Paștele lui 2024 se poate numi fără greșeală precampanie.
Odată cu starea de precampanie vine și un mod diferit de a guverna precum și un mod diferit de-a formula și interpreta știrile politice. Și fix asta arătăm ca exemplu în segmentul intern.
Tot în segmentul intern discutăm despre o știre revoltătoare de la Timișoara: Administrația USR vrea să reglementeze conținutul exprimării artistice în spațiul public. În 1989 niște oameni au murit la Timișoara pentru dreptul de-a fi în public și de a spune ce poftești. În 2023 administrația oamenilor noi vrea să dai examen înainte să ai voie să zici ce vrei pe stradă. Spre finalul segmentul intern venim și cu un follow-up la o știre discutată în urmă cu 7 luni.
În segmentul geopolitic discutăm predominant despre aspectele financiare din jurul războaielor în general și a războiului din Ucraina în special.
Tot în segmentul geopolitic intrăm nițel în amănunte și context în ceea ce privește cea mai recentă lovitură de stat din Niger și modul senzaționalisto-panicard în care presa a relatat evenimentul.
Spre final discutăm despre alegerile din Spania, evoluția economică din Europa, sărăcirea accentuată din Marea Britanie (astăzi ajunsă ocazional mai săracă decât Slovenia), dar și despre scepticismul necesar când citim rapoartele unor „oameni serioși” de la „instituții serioase” – studiu de caz: Agenția de Rating Fitch.
A trecut și summit-ul NATO și ne bucurăm că am greșit predicția în sensul conservator. De la summit-ul NATO au ieșit mai multe lucruri bune decât speraserăm. Toate detaliile în segmentul geopolitic cu tot ce înseamna asta pentru Intermarium.
Între timp, în România, faultul la adresa Gabrielei Firea s-a transformat în telenovelă până la punctul la care trebuie să întreb(ăm) și la ce nu trebuie să ne uităm. Despicăm puțin subiectul, dar nu înainte de-a remarca ipocrizia general(izat)ă din toate „taberele” acestei povești.
În alte știri, România s-a menținut în topul Băncii Mondiale a țărilor cu venituri mari, piața telecom din țara noastră este din nou potențial în pericol de-a aluneca spre oligopol, se pregătesc noi proteste împotriva unor prezumtive creșteri de taxe (chit că discursul seamănă cu cel din 2017, ba chiar și măsurile propuse) și, spre finalul segmentului intern mai abordăm o controversă mai puțin vizibilă – în speță tentativa de fault asupra stomatologilor independenți. Aparent pe cineva deranjează că există niște profesioniști care fac bani prestând servicii pe care oamenii le vor și fără să facă sluj la Regim.
În segmentul geopolitic, pe lângă summit-ul NATO, discutăm recentele propuneri de amendare a Codului Electoral din Republica Moldova, apariția unei noi mișcări separatiste pe teritoriul Rusiei, câte ceva despre Partidul Comunist Chinez dar și despre amenințarea geopolitică ignorată cu obstinație de și în Occident – recte mișcarea ecologistă/eco-marxistă care, mai nou, vrea datele ”emisiilor de carbon” ale armatelor NATO și aliate (dar nu și ale CCP-ului sau Rusiei).
Spre finalul emisiunii discutăm o serie de știri surprinzătoare – cum ar fi faptul că puterea pro-occidentală de la Sofia se joacă cu focul și manifestă profunde mâncărimi în derrière fără niciun motiv sau câștig aparent. Între timp, vin vremurile bune, cu instabilitate politică și fainoșag în Olanda iar în Spania singura întrebare rămasă e dacă noua coaliție de dreapta va avea o majoritate simplă sau una constituțională.
[primul segment va apărea pe Youtube la ora 13:00 pe 9 iulie]
Ne aflăm în ziua 500 din „operațiunea militară specială” de 3 zile. Până acum, de fiecare dată înainte ca ceva să iasă prost pentru ruși, apăreau concern trolls care voiau negocieri. Acum, în zona zilei 500, iarăși e înghesuială la astfel de cereri. Și le luăm pe rând în segmentul geopolitic.
Între timp, PNL are idei noi privind suprimarea drepturilor și libertăților cetățenești, așa cum ne-a obișnuit deja de ani de zile. Săptămâna aceasta PNL ar vrea să crească pragul electoral să semănăm mai mult cu autocrația turcească decât cu vreo democrație; ar vrea să intrăm pe Internet doar după ce îi dăm CNP-ul statului ca să înserieze fiecare logare și, desigur, ar vrea să condiționeze dreptul de a fi ales de opinia profesiei ilegitime preferate a PNL-ului: șpăgarii eroi doctorii.
În alte știri, partidele au început deja campania pentru locale, confirmând și de data aceasta (la fel ca-n 2019, 2014 și 2009) că alegerile europarlamentare nu contează. Cel mai evident că așa stau lucrurile este prin faultul organizat la adresei Gabrielei Firea.
Pe fundal, dezaprecierea românilor față de sănătatea de Stat continuă să crească, la fel și dezaprecierea românilor față de trotinete – vizibilă prin lipsa de reacție la noul proiect de ordonanță al ASF.
În segmentul geopolitic mai discutăm și despre avansul lent, dar consecvent, al logisticii așa-numitului coridor de mijloc (prin Kazahstan-Azerbaijan-Georgia) menit să scoată rusia de pe traseul mărfurilor ce se mișcă între Asia și Europa.
Tot în segmentul geopolitic redăm cele mai noi știri din culisele negocierii suedezo-turcești privind aderarea celei dintâi la alianța nord-atlantică, ultimele rățoieli ale lui Lavrov precum și noi schimbări de policy din Ucraina – toate trei fiind subiecte rar sau deloc explicate în presa din România.
Spre final discutăm despre griftul AI (mai precis sfârșitul său în forma actuală), incapacitatea elitelor de-a se învăța minte precum și despre virajul la Dreapta vizibil aproape peste tot în Europa – chiar dacă presa de la noi nu vorbește despre el.
Săptămâna trecută, peste două treimi din parlamentarii slovaci, mai precis 111 din 150, au aprobat un amendament constituțional care consfințește dreptul tuturor de achiziționa bunuri și servicii pe teritoriul Slovaciei folosind plata peșin.
Amendamentul a fost inițiat de partidul Noi suntem familia (Sme Rodina) și în expunerea de motive se explică necesitatea de a proteja plățile peșin în fața unui viitor în care euro digital ar deveni de facto obligatoriu.
În timpul dezbaterilor, Miloš Svrček a fost cât se poate de tranșant: ”Este foarte important să avem trecută în Constituție o astfel de prevedere care să stea pavăză în viitor în fața unor ordine venite din străinătate care ar putea cere ca numai euro digital să fie acceptat.”
Propunerea Comisiei Europene privind euro digital ar trebui să apară ca prim draft pe 28 iunie. Atât Comisia cât și BCE (care va controla euro digital) insistă că euro digital este un instrument complementar și nu unul menit să înlocuiască bancnotele și monedele.
Parlamentarul liberal Marián Viskupič nu e deloc convins. ”S-ar putea ca inițial să fie prezentat publicului drept o alternativă însă gradual va fi clar pentru toată lumea că nu poate fi decât un instrument de excluziune,” a spus el avertizând că euro digital este despre ”monitorizarea întregii vieți a fiecărei persoane” de către BCE și este ”visul oricărui lider pus pe inginerii sociale.”
Parlamentarii Partidului Popular ”Slovacia Noastră”, calomniat cu regularitate drept ”extrema dreaptă” a votat în linie cu majoritatea argumentând că însăși existența euro digital este un pas spre ”pierderea totală a intimității.”
Parlamentul a mai aprobat și un amendament propus de Viskupič care permite magazinelor să refuze plăți peșin pentru ”motive potrivite și/sau general aplicabile.” Oficial, acest amendament este pentru a proteja automatele care acceptă doar plata cu card sau gestionarii de magazine aflați la risc de-a fi jefuiți. Tot pe lista motivele ”potrivite” se găsește însă și posibilitatea ”germenilor” pe bancnote și monede.
În practică, asta înseamnă că dreptul la plăți peșin e de fapt mai slab decât înainte. În trecutul recent, legea limita posibilitatea refuzului de plăți peșin doar pentru motive ”legale” – precum lipsa restului.
De menționat că în Slovacia nu există limită de plăți cash între persoane fizice.
Cum e în alte țări?
În România acceptarea plăților peșin este obligatorie pentru toți comercianții. Recent, un parlamentar PNL a încercat să restricționeze dreptul oamenilor obișnuiți de-a-și încasa salariul peșin însă reacția societății a dus la modificarea legii încă din faza de comisii.
În Cehia, o propunere similară a fost respinsă de Senat în februarie anul acesta, pe motiv că legea organică este suficient de clară. Cu toate acestea, în practică legea nu este respectată, Republica Cehă fiind țara din Inițiativa celor Trei Mări de departe cea mai anti-cash – inclusiv prin comparație cu Republica Federală Germană sau Austria.
O propunere similară a fost respinsă în martie 2023 și în Luxemburg, pe motive procedurale și de suprareglementare.
De aproape 7 ani, undeva în jurul week-end-ului, în medie de 2,5 ori pe lună, iese un episod din acest podcast. De fiecare dată lung, asezonat cu afirmații controversate, știri cu context, reacții sincere, glume și multe imperfecțiuni.
La ceas aniversar (mamă, cum a sunat asta 😅) nu putea să iasă decât cel mai lung episod, cu o retrospectivă a controverselor, imperfecțiunilor, glumelor dar și, desigur, a contextelor. Începem episodul cu o retrospectivă a ultimelor 79 de luni, asezonat cu comentariu privind cât de multe s-au schimbat peste tot, inclusiv cu noi, de la începutul acestei emisiuni și până în prezent. După vreo două ore, lăsăm melancolia deoparte, punem un cânticel vesel și apoi revenim la standard.
Rotativa s-a întâmplat. Cu viteza prezisă dar un pic mai repede decât predicția – în mare pentru că lucrurile deveneau prea complicate în vechiul cabinet. Premier este acum Ciolacu – o situație care nu convine nimănui – dar pe care toți o vor îndura cu stoicism pentru câteva luni.
Întoarcem toată situația pe toate fețele – de la declarații politice (otherwise known as fake news) până la jocuri de culise. Contextul ne permite să readucem temproar și un generic de acum aproape doi ani dar și replici politice de acum 12 ani. Pentru că pe măsură ce lucrurile se schimbă, pe măsură ce ele rămân la fel.
De mai multe ori de-a lungul episodului reamintim și aducem actualizări poveștii numită Covid19. Ea nu s-a terminat, deși covidopații ar vrea să se termine o dată căci aceste capitole, ce se desfășoară în prezent, nu sunt deloc plăcute, fiind capitolele cu arestări, plătit de despăgubiri, răzbunări și alte lucruri foarte frumoase și perfect meritate împotriva celor care au făcut Rău.
În segmentul geopolitic discutăm despre Wagner, miza sumit-ului NATO de la Vilnius, procesul de aderare al Suediei la NATO, dar și aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Turcia și Azerbaijan și contextul negocierilor ordinii postbelice în ceea ce o privește pe Armenia.
În știri externe discutăm despre modificările din politica Italiei odată cu decesul lui Silvio Berlusconi (земля ему бетоном), reforma justiției în Italia și Bulgaria, precum și campania electorală din Polonia.
În alte știri, marcăm finalul unei ere – era coridorului de opinie – în Suedia. De ziua națională, premierul scrie în cotidianul de Stânga că modifică politica imigraționistă a țării în direcția dorită de „extrema dreaptă” (adică oamenii normali la cap). Apoi ne amuzăm amar pe seama Parisului care cheltuie banii contribuabililor pe studii privind combaterea stereotipurilor negative față de șobolani. Nu, nu e glumă.
La final, însă, două subiecte serioase. Primul: Noua lege ”antiterorism” a Franței care pune în practică ceea ce avertizam noi încă de acum 6 ani – în esență transformând orice posesor de smartfon în potențial turnător pentru Regim.
Și, în fine, încrederea în presă se află acum în zone pur și simplu de neimaginat chiar și în 2017 – lucru care ne bucură enorm, mai ales când vedem câte lacrimi varsă jurnaliștii din cauza asta. Reașezarea „presei” este profundă și transnațională. Și brutală pentru cei care în ultimii 7-10 ani s-au obișnuit să nu fie contraziși. Cei obsedați de credentialism o să aibă cele mai neplăcute surprize. Ceea ce e minunat 😍
Una peste alta, un episod și cu puțină petrecere (căci nici noi nu credeam că vom face 200 de episoade) dar și cu business as usual. Enjoy!
Raport Reuters/Oxford. România are cel mai mare procent (16%) din Europa al utilizatorilor TikTok care folosesc aplicația pentru a accesa știri, peste media de 6%. În general, tinerii de 18 – 24 de ani acordă mai multă atenție celebrităților și influencerilor decât jurnaliștilor. – https://www.biziday.ro/252121-2/
În urmă cu șase săptămâni am prezis că rotativa guvernamentală va fi după 1 iulie. Apoi podcastul a intrat în pauză. Astăzi, termenul oficial e 1 iulie. Și nu e chiar convingător.
Cât am lipsit, distinșii dascăli au intrat în grevă și sperăm noi să rămână în grevă cât mai mult cu putință. Profesorii din Ungaria încep să vină să predea în România pentru că-s salariile mai bune – ceea ce e încă un indiciu că greva profesorilor de la noi e un moft.
Între timp, avem și primul retailer alimentar românesc care atinge 100 de magazine. Nu e mult, dar e muncă cinstită. Iar capitalul autohton ar trebui susținut mai mult.
În segmentul geopolitic discutăm, firește, despre barajul de la Nova Kahovka (regiunea Herson), cel mai nou skirmish dintre Kosovo și Serbia dar și despre geopolitica în rapidă schimbare a Asiei Centrale. Toate predicțiile făcute în cursul anului trecut încep să se întâmple cu o viteză spectaculoasă.
Dar cel mai mult timp îl petrecem în segmentul geopolitic discutând despre summitul comunității politice europene ce a avut loc în Republica Moldova – o întâlnire informală dar care a adus și ceva claritate pe unele subiecte. Președintele Zelenski a menționat explicit România ca parte din soluționarea problemei transnistrene – un aspect deloc comentat în presa de la noi.
În fine, spre final discutăm despre spionii care vor să lucreze de acasă (nu, nu e glumă!), comitetul pentru investigarea influențelor rusești în Polonia, cel mai nou guvern din Bulgaria, alegerile ce se apropie în Grecia dar și aiuritoarea decizie CJUE în privința Poloniei.
Și, la final, menționăm o nouă predicție îndeplinită: tot mai multe universități se trezesc acționate în instanță pentru încălcarea contractelor de studiu în timpul dilelii pandemice. Oricum se vor termina procesele, tot bine va ieși pentru libertățile civile.
Și, cu asta, începem să ne pregătim mental pentru episodul 200 care va fi la liber săptămâna viitoare.
Episodul complet se poate descărca din Donors’ Circle sau pagina dedicată
Se pare că „rotativa” se amână. Iar. Atât din motive financiare cât și politice (și undeva pe fundal și logistico-legale). Ca să nu vă uitați la asta (mai ales la partea financiară), Divizia Presă a pregătit pentru voi știri precum importanta discuție despre mutarea datei Paștilor (lol), vizita Katalinei Novák la Carei, ceva nebuloasă cu tăieri de pe la bugetari dar și evenimente mai mici ridicate brusc la rang de primă pagină (mai un accident de autobuz, mai o bătaie la Hurșdinții de Sus, și tot așa).
Pentru că e mai bine să discute boborul despre asta decât despre faptul că PSD-PNL au scris bugetul cu picioarele, despre faptul că angajații SGG sunt puși să dea bani din buzunar pentru programul lui Ludovic Orban de miluit presa în 2020 sau despre raportul comisiei parlamentare privind dileala pandemică, raport care confirmă aproape toate acuzațiile de corupție pe care le formularăm noi ăștia, necrotaliați cu 2 sau 3 ani în urmă.
De asemenea, nu am vrea să observăm că TVR a izbutit performanța de a pierde o căciulă de bani din afacerea Cupei Mondiale – deși audiențe au fost. În principiu, în segmentul intern discutăm despre știri la care nu ar fi trebuit să vă uitați.
În segmentul geopolitic discutăm despre transformările la nivel de infrastructură ce au loc în zona Intermarium/3SI, pregătirea sezonului de mitinguri în Republica Moldova și foarte multă clovnerie rusească.
De asemenea, discutăm despre inculparea de către DoJ a unei mișcări rasiste de extremă-Stânga pentru activități pro-ruse precum și despre vizitele de la nivel înalt din ultima săptămână – președintele României mergând în Brazilia imediat după ce Lula a tușit în rusă iar secretarul general al NATO mergând la Kiev pentru un bait.
În segmentul extern urmărim îndeaproape negocierile privind formarea guvernului în Bulgaria precum și campania electorală din Turcia – cu tot contextul mai larg și ultimele evoluții – întrucât este și ultimul episod înainte de alegeri.
Spre final discutăm despre dosarul penal în care este inculpată Ursula von der Leyen și apoi acordăm atenție sporită măsurilor din ce în ce mai neconvenționale din Asia de Sud-Est în încercarea disperată a guvernelor de-a-i scoate pe tineri din casă (spoiler: nu merge).
Și, apoi, chiar la final, discutăm un pic și despre boală mintală Twitter întrucât presa de bon-ton din Occident a elevat subiectul mult mai sus decât merită, cosumând atenția și nervii a sute de milioane de oameni, în mare parte fix degeaba.
Episodul complet se poate descărca din Donors’ Circle sau pagina dedicată
Se apropie așa-numita ”rotativă” astfel că partidele sunt mai în trepidație ca oricând întrucât, firesc, nu au încredere unele în altele. Mai mult, PSD ar vrea să atenueze inevitabila erodare ce-i așteaptă din momentul în care vor avea premierul.
Astfel, social-democrații se prezintă cu un mesaj de austeritate și inconspicuous shilling pentru ”patriotism economic” – doar că à là PSD, original așa.
Pe fundal, avansează mai multe dosare penale din așa-zisa pandemie, ce-a mai rămas din PMP încearcă să construiască ceva pentru a preveni desființarea iar fostul preș al USR a fost luat pe capotă cu troțkinetă cu tot.
Între timp, alianța României cu Polonia se consolidează indiferent de părerea civililor care tușesc fie în chirilică fie în umlaut iar partea esențială din proiectul 3SI – creșterea conectivității dintre țările Intermarium – își vede liniștită de drum, chiar dacă Divizia Presă de la noi nu o vede. Este totuși rușinos cât de puțin a fost vizibilă vizita lui Szijjártó Péter în România – mai ales că privea proiecte din infrastructură despre care altfel „presa” pretinde să fie foarte interesată.
În segmentul geopolitic discutăm despre aderarea Finlandei la NATO, vizita (sau, mai precis, eșecul diplomatic al lui) Macron și al Ursulei la Beijing, preocupările reale ale diplomației chineze (hint: nicidecum Европейски съюз), noua configurație politică din Finlanda și Muntenegru (presa din România nici n-a știut c-au fost alegeri în Muntenegru), protestele din Bosnia Herzegovina dar și cele mai recente power struggles de la Kremlin.
Pe final discutăm suplimentar complicata situație politică din Bulgaria, progresul anchetei privind atacurile violente de stradă comise de extremiști de stânga din Germania în capitala Ungariei, reconfigurările de pe scena politică franceză, cele mai recente vise feministe ale Uniunii Europene, potențialul de atentate teroriste islamiste din Suedia și intersecția cu libertatea de exprimare, precum și progresul enorm în relațiile bilaterale turco-armene.
La final discutăm puțin despre Știință™. Vedeți voi, oamenii de știință™ au descoperit că dacă a tușit mașina prea tare, serul anticovidian se transformă în apă chioară. Nu, serios! Niște oameni au încasat sute de mii de euro bani publici ca să facă un studiu pe tema asta. Atât s-a putut.
În aproape 200 de săptămâni pe care le-am trecut în revistă pe Canapea, au fost măcar 15 (cu tot cu asta ce tocmai a trecut) în care, sincer, am simțit că fluxul de știri își bate joc de noi. Nu în sensul că nu au fost știri (slow news days una după alta, se întâmplă și aia, dar mai rar) ci în sensul c-au fost nenumărate știri, dar care n-au niciun sens.
Văzând acestea, zis-am să mergem la Marșul pentru Viață că poate așa mai prindem o știre de-acolo dar nici asta n-a fost să fie, evenimentul fiind plictisitor în cel mai bun caz.
Dar, măcar am lămurit una din nadele aruncate pe piață – povestea cu religia ca materie la bac – un subiect inerent neserios și tratat ca atare chiar și de cei ce teoretic ar trebui să-l favorizeze. Tot în segmentul public discutăm și de celălalt subiect momeală, recte avionul cu care a zburat Iohannis 😴
Între timp, apare un nou partid: USR.pdf. Și nu, nu-i o glumă. Adică este, dar nu e satiră. Pe fundal, PSD și-a asigurat Ministerul Justiției. Un subiect-scandal,… ai zice important. Dar clasa clevetitoare teoretic interesată e ocupată să discute religia la Bac 🤷🏻♂️
Pe fundal CNCD e ocupat cu amenzi pentru meme-uri sau pentru comentarii adevărate despre șpăgarii eroi criminali căci, vedeți voi, în RSR șpăgarii au nu doar dreptul să te omoare, dar au și dreptul ”social” de-a nu fi insultați în timp ce te omoară.
Și că veni vorba de șpăgari, la finalul segmentului public discutăm puțin și despre instituțiile-parazit din RSR – precum Uniunea Muzicologilor și Compozitorilor din România, Uniunea Scriitorilor, Centrul Național al Cinematografiei și alte instituții a căror existență e bazată exclusiv pe hoție pe față.
În segmentul geopolitic în sfârșit trecem la lucruri mai serioase, dar nu înainte de-a discuta despre disputa dintre actualul ministru al afacerilor externe (Bogdan Aurescu) și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan. Ministrul de externe l-a comparat pe șeful său pe linie de partid cu goarna rusească Sputnik după ce Rareș Bogdan a îndrăznit să remarce niște lucruri adevărate despre activitatea Excelenței Sale. S-a lăsat cu sânge pe pereți. Destul de amuzant.
Apoi, ca de obicei, le luăm la rând în jurul Rusiei: Premierul Armeniei se stropșește la Putin pe față notând în public prestația jalnică a „pacificatorilor” ruși în Karabakh; încă un membru al cabinetului de la Belgrad notează că Serbia ar trebui să adopte sancțiuni împotriva Rusiei, Finlanda depășește opoziția Turciei și în esență își asigură intrarea în NATO iar președintele Uzbekistanului schimbă răspunsul clasic din era Karimov despre geopolitica națiunii din Asia Centrală.
Tot în segmentul geopolitică discutăm și trei controverse: Declarațiile lui Ron DeSantis, scrisoarea către Volodîmîr Zelenski cu privire la faptul că membrii regimului separatist de la Tiraspol au pașapoarte ucrainene cam în răspăr chiar cu legea ucraineană și incidentul cu drona americană spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre, în acest ultim caz controversa fiind mai degrabă modul jalnic în care Divizia Presă a tratat incidentul.
În știri externe aflăm că planurile Comisiei Europene au toate șansele să dea cu multă disonanță cognitivă eurofanaticilor.
Pe de o parte, evrosoyuz va cere bani cetățenilor moldoveni, britanici, americani sau canadieni pentru privilegiul de-a călători pe-aici. O ocazie bună pentru Partidul Șor să mai adune niște voturi.
Pe de altă parte, Comisia pregătește o versiune europeană a Foreign Agents Registration Act – adică fix tipul de lege pe care aceeași Comisie o înjura de mama focului acum nici 10 zile când aceasta era introdusă la Tbilisi (sigur, proiectul gruzin era prost scris, însă nu pe motivele alea a fost criticat de Comisie). ONG-urile zice-se ”pro-democrație” deja sunt în trepidații (printre altele pentur că aproape toate iau bani din Qatar sau China).
Tot în ultimul segment discutăm pe larg faptul că, senin, și din senin, în Nemția tocmai s-a transmis la televizor întreaga viziune canapelistă asupra pandemiei și vaccinării: în speță faptul că ministrul Lauterbach e un polititruc corupt, incompetent, mincinos și posibil plagiator (și nicidecum vreun profesionist lăudabil), că serul cu miocardită a rănit sute de mii de nemți care acum dau statul în judecată în corpore și mulți riscă să moară la propriu cu dreptatea în mână (pe lângă cei care au murit deja și de care nu știe mai nimeni), precum și despre profiturile imense și contractele oneroase semnate la nivel de Evrosoyuz cu Big Pharma. Toate astea, în 11 minute la ZDF. Vom arăta segmentul integral și-l vom comenta pe îndelete.
Și, în fine, la final adresăm și panicile bancare – cu exemple suplimentare față de ce-a oferit presa românească, dar și cu context (acea noțiune complet străină presei de la noi).
Un episod dens, cât să țină pentru perioada imediat următoare când focusul se mută pe alte proiecte. Detalii, în Donors’ Cicle.
