Mukhābarāt (مخابرات) este cuvântul arăbesc pentru spionaj care, de-a lungul timpului, a ajuns să fie folosit ca sinonim pentru toate serviciile secrete care spionează populația civilă. Practic, pe stradă, Mukhābarāt în lumea arabă înseamnă ce înseamnă Secu pentru români.
Evoluția termenului e în sine interesantă căci a ajuns să însemne Secu tocmai pentru că Mukhābarātul a ajuns în aproape toate țările arabe să controleze mediul politic, securitatea națională, sistemul judiciar și, atunci când nu este unealta personală a președintelui/regelui, se ocupă inclusiv cu alesul de facto al șefului statului. În restul timpului se ocupă cu mânărit sume colosale de bani.
Ei bine, regimul hibrid de la București are și el propriul Mukhābarāt. Țara noastră al treilea cel mai scump serviciu de spionaj din Uniunea Europeană, costând cât serviciile din Germania, Franța și Italia la un loc. Și, desigur, exercită o influență în mediul politic, judiciar precum și jurnalistic și deseori este unealta personală a președintelui atunci când nu se ocupă cu alesul de facto al șefului statului. Iar în restul timpului se ocupă cu mânărit sume colosale de bani. Pe scurt: Mukhābarāt.
La fel ca-n Orientul Mijlociu, Mukhābarātul românesc are și facțiuni. Actualul regim de la Damasc nu ar fi ajuns la putere atât de ușor fără complicitatea unei părți din Mukhābarātul lui Bashar al-Assad. Eh, la fel și la noi: shitshow-ul din politica noastră este rezultatul unei dispute între facțiunile din Mukhābarāt.
Lucrurile astea se întâmplă de când lumea și Pământul, nu e nimic foarte special. Un studiul al Imperiului Otoman vă arată câte decizii (nu) au fost luate în funcție de ce au vrut sau nu ienicerii (un fel de DGIA sau Idarah Al Mukhābarāt Al Ḥarbiya Wal Istitlaʾ la vremea lor).
Ce nu s-a mai întâmplat însă demult în istorie (și niciodată în România modernă) e ca Mukhābarāt-ul să ne ia pe toți de proști. Este, foarte probabil, doar o altă consecință a crizei de competență care macină rând pe rând toate domeniile și, firește, atinge și Mukhābarātul. Însă, chiar și-așa, e insultător.
Așadar, săptămâna aceasta Mukhābarāt-ul a încercat la modul foarte serios să ne convingă că 6 băieți conduși de un moș senil născut în 1924 se pregăteau să ne redenumească țara în Geția, să fie condusă de Comandamentul Vlad Țepeș și să ne scoată din NATO. Se vede că a murit Pavel Coruț. Ăla ar fi scris un fan fiction mai bun, fără doar și poate.
Și stai, că Mukhābarāt-ul se încurcă și în propriile povești. Ieri Știrile ProTV citau interceptări care spun că de fapt nu voiau Geția ci Republica Populară Română. Bă, vă hotărâți?
Spre seara zilei de ieri Mukhābarāt-ul a schimbat iar povestea. Acum Geția era de fapt condusă Adrian Robertin Dinu – ceva avocat care acum 20 de ani a încercat și el să dea o țeapă cinstită unor sticlari. Nu, serios! Ăsta trebuia să fie șeful complotului care să răstoarne ordinea constituțională în România 😂
”Pe surse” Mukhābarāt ne informează că nu-s doar ăștia și că dosarul DIICOT de fapt monitorizează circa 300 de persoane. Bine, așa să fie. Dar nu schimbă cu nimic fundamentul: CUM mai exact urmau să dea ăștia lovitură de stat?
Din nou – vorbim despre un excroc mărunt, un moș senil sau un pro-rus din Sighetu Marmației care a fost coleg cu Raluca Turcan la institutul Pușkin (dar cu mult mai puțin succes politic – nici măcar consilier local n-a izbutit să iasă), un arbitru de șah în vârstă de 70 de ani și un băiat care-și spune Deceneu pe Facebook. Las-o-n zda mă-sii de treabă! Niciunul din oamenii ăștia nu inspiră nici frică, nici respect și nici vreo altă calitate care să ducă spre ideea de competență în a duce la bun sfârșit o asemenea lucrare.
Ăștia urmau să dea lovitură de stat / sursă foto: Hotnews
Cu respect pentru această distinsă audiență căreia îi sunt recunoscător în mod sincer că plătește abonament, trebuie totuși s-o spun: Trebuie să fii grav cu căpuțul să crezi că ăștia aveau cum sau cu ce să încerce măcar (darămite să mai și reușească) să dea o lovitură de stat. Am dilit cu toții?
În fine, distinct de această poveste, rămâne problema pentru Mukhābarāt să-i lege pe ăștia cumva de CG. Și nu la modul că CG-ul îi cunoștea căci, din nou, CG-ul se cunoaște personal cu toți primarii din orașele patriei că a avut timp să-i viziteze personal pe finanțări USAID/ONU după cum povestii. Nu ajunge nici să arăți că ciudații ăștia au votat cu CG-ul și nu ajunge nici să scoți în evidență că-l admirau/admiră.
La naiba, de Nicușor Dan nu se leagă DIICOT că-i finanțat pe față de un prieten al lui Lukașenka. Dar cumva e bai că niște sonați de pe facebook admiră un sonat din politică? Haida de. Cum se zice pe internet: bait used to be believable.
Reamintesc distinsei audiențe că spectacolul de săptămâna asta a venit după show-ul prost din 8 decembrie când Mukhābarāt ne-a zis că 20 de inși cu trei cuțite și un pistol cu bile urmau să dea lovitură de stat militară. Tare aș vrea să fiu o muscă în ședințele de la Partenerul Strategic. Mukhābarāt nu doar că ne ia de proști, dar ne mai și face de râs.
Copiumul din bula Regimului este amuzant dar, la sfârșitul zilei, lipsește corpul delict. Căci, încă o dată, infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale are o jurisprudență foare bine definită care până acum n-a putut fi aplicată nici măcar pe extremiști mai competenți, precum István Beke și Zoltán Szőcs (Mișcarea celor 64 de comitate, look it up). Și ăia aveau deja explozibilul, plan bine pus la punct (care probabil ar fi și mers) și tot tacâmul.
Deocamdată concluzia de etapă e asta: dacă există ceva substanță în dosarul ăsta (și nu e integral fan fiction de la Mukhābarāt) nu o să aflăm până în mai. Nu o să aflăm nici măcar în cursul acestui an. Realist vorbind, dacă procuratura izbutește să o pună de-o trimitere în judecată, asta se va întâmpla după prezidențiale. Iar prima ședință publică (adică prima înfățișare la proces) în mod realist ar putea avea loc prin decembrie. Și asta presupunând că tot dosarul e instrumentat beton și ”cu celeritate” (știu, multe presupuneri).
Altfel spus: Tot spectacolul de-acum e strict cu motivație politică. Existența faptelor precum și gravitatea lor nu sunt (prea) importante. Ce-i important pentru Mukhābarāt este ca tu să te gândești la asta și să fii stresat(ă). Și, de preferință, din ce în ce mai speriat(ă) că poate-poate nu mergi la vot. Oamenii speriați/înfricoșați mereu iau decizii stupide (ca normă statistică, desigur).
S-a mai văzut filmul ăsta. A pățit-o și Ludovic Orban (în 2016). A pățit-o și Victor Ponta. A pățit-o și Piedone. Este, în general, o metodă eficientă pentru Mukhābarāt să scoată din cursă candidați. Va merge și de data asta? Depinde cum privești lucrurile.
Dacă privești prin perspectiva îngustă a cultului cegeului, atunci, da, ar putea să meargă metoda. Dacă însă privești prin perspectiva mai largă – recte că nu mai e doar despre sonat (dacă o fi fost vreodată), atunci abordarea s-ar putea să fie riscantă chiar pentru Mukhābarāt în sine. Eh… mai vedem.
Radicalizarea pe X
Pe surse Mukhābarāt mai informează că în dosarul de trădare și în cel al lui CG apar și capturi de pe X ale pasionaților de suveranism care înjurau și incitau la pus mâna pe furci și topoare. Procurorii vor să demonstreze cum acțiunile învinuiților au dus la radicalizarea și organizarea de acțiuni violente.
Problema e că genul ăsta de argument poate în cel mai fericit caz să amuze judecătorul dar… cam atât. Nu de alta dar dacă e să fac(em) argumentul cu radicalizarea pe Internet, ne putem aminti că unul care se pregătea să tragă cu arma în Donald Trump era un nafotard radicalizat care a fost intervievat de Remus Cernea pentru goarna Regimului, Newsweek. Nu e niciun secret – Newsweek chiar s-a lăudat cu asta.
Genul ăsta de argument e bun la școala de propagandă, poate la noi pe site, sau la un simpozion despre formularea de discursuri – dar ceva mai puțin util în instanță într-un dosar penal pentru trădare. Cu atât mai puțin cu cât probatoriul e subțirel.
Evrogayski soyuz IRL
Și apoi mai e știrea inutilă (cu excepția celor mufați la niște grifturi) cu ReArm Europe.
Ani de zile am zis ЕвроГайский союз ca mod de-a face mișto. Însă Comisia Europeană a decis să adopte ca poză oficială o încarnare în lumea reală a părții gay din evro-gayski soyuz. Recunosc, la asta nu mă așteptam!
Cei €800.000.000.000 anunțați pentru apărare prin ReArm Europe or fi sunând a chestie impresionantă pentru cei ce nu urmăresc nici UE și nici Partenerul Strategic. Însă, în realitate, ReArm Europe este în cel mai bun caz un nou grift. Un Pfizergate dar cu susținere populară și politică mai largă.
Ca să punem în perspectivă: €800.000.000.000 în 10 ani reprezintă mai puțin decât cheltuie Partenerul Strategic într-un singur an. E fix nimic! Și pun pariu că peste vreo 6-7 ani o să aflăm că 1/2 sau mai mult din buget s-a dus pe studii de fezabilitate și digitalizare prin firmele de Partid și de Stat agreate în fiecare țară.
Dar chiar și dacă voi pierde pariul de mai sus, tot rămâne fix nimic acest ReArm Europe raportat la nevoile reale.
Nu m-ar mira ca o parte din buget să fie mai degrabă strict buget de propagandă pentru aceleași glume proaste pe care nu le vrea nimeni – în speță armata europeană – un vis umed de-al lui Macron pe care-l tot încearcă din 2018.
Schimbare de sex și abuz sexual sau Călin Georgescu?
Ah, și încă ceva: Azi se întrunește CCR pentru a discuta prima dintre contestațiile asupra candidaturii CG-ului – cea depusă de Remus Pricopie.
Remus Pricopie, pentru cine nu-și amintește, e șăful de la Ștefan Gheorghiu SNSPA care a protejat abuzatori sexuali vreme de decenii. Între altele este și prietenul lui Victor Ponta și cadru de nădejde în Mukhābarāt
Mai interesantă e cea de-a doua contestație despre care presa ne-a spus doar că a fost depusă de ”Bogdan Ionescu – un avocat din Arad” și… atât.
Ce a uitat să vă spună presa este că Bogdan Ionescu este autorul unui manual de activism judiciar intitulat ”Schimbarea de sex în actele de stare civilă” apărută anul trecut la editural Universul Juridic – în sine o editură pe care o controlează de facto.
Ce-a mai uitat să vă spună Divizia Presă este că Bogdan Ionescu (42 de ani) este unul dintre cei mai radicali ideologi de Stânga din profesie și un dedicat apărător al intereselor economice și ideologice ale Germaniei în România. Cu toate astea, este coleg și cu unul dintre acuzații de mai sus prin faptul că e și el legat de Federația Română de Șah. Până mai acum 10 ani era și apropiat profesional de Diana Șoșoacă – amândoi fiind experți în creat de jurisprudență nouă în domeniul divorțului.
Faceți ce vreți cu informația de mai sus. Eu doar remarc că ambele contestații sunt din zona Mukhābarāt la fel cum și cei contestați sunt tot din zona Mukhābarāt. Adică… o răfuială între servicii.
Mai sunt 11 zile de depus candidaturi iar în momentul scrierii acestor rânduri încă sunt exact zero candidaturi depuse. Ceea ce înseamnă că e un moment perfect să fac(em) predicțiile fără să fim suspectați.
Nu, n-o să vă spun(em) cine câștigă – asta decide poporul. Dar vă pot spune de pe acum halul felul în care se va comporta Lumea Bună™ și formatorii de opinie (toți civili, sper că e clar).
În cursă vor fi așa:
Instituția Candidatului Extremist
PNL/Regimul
Instituția Candidatului Sistemic
Nimeni în drum și iepurași la rupere
Cu prima categorie e simplu: Că va fi cegeul sau altcineva e puțin important. Bursa zvonurilor dă în continuare predicția că nu va fi cegeul. Contează însă prea puțin pentru tabloul final. Electoratul care vrea să arunce, politic vorbind, o catapultă de cocktailuri Molotov prin fereastra Regimului se va orienta spre Candidatul Extremist™ și aia e.
Sigur, va exista și (minimum) un candidat între iepurași care va încerca să subțieze blocul pentru Candidatul Extremist™ și rămâne de văzut cu ce succes. Dar, per ansamblu, acolo lucrurile sunt deja clare – for better or worse, cum ar zice Partenerul Strategic.
PNL
La PNL/Regim lucrurile sunt ceva mai neclare în aparență dar… de fapt nu-i chiar așa. Rămâne cum am stabilit: Ăștia-s blocați în 2012.
Punctajele lui Crin Antonescu sunt din 2012 dar, e drept, sloganul e din 2016.
N-au găsit altă rimă, așa că au scos de la naftalină sloganul din 2016. Cumva firesc, dacă stăm și ne gândim. 2016 a fost ultima dată când PNL a candidat singur și nu s-a făcut chiar total de râs. Sigur, a șters Dragnea cu ei pe jos, dar totuși au luat 20,04% – un scor mai mult decât onorabil pentru ei.
Astăzi are loc o întâlnire pentru a se stabili dacă Elena Lasconi acceptă să tragă la aceeași funie cu Regimul în schimbul unor sinecuri în Guvern sau merge până la capăt.
Nu prea contează așa de mult dar admit că aș prefera ca Elena Lasconi să rămână în cursă. E un anumit tip de electorat care nu e reprezentat corespunzător nici de Crin Antonescu, nici de Nicușor Dan și nici de Candidatul Extremist™ – iar în prezent cea mai mare problemă cu care se confruntă Țara este aceea că minimum 2/3 din populație nu este reprezentată deloc în discuția publică sau în vreun proces relevant de luare a deciziilor (mai revin duminică pe subiect).
Bine, pe fundal mai e și dramoleta cu tentativa de-a-i oferi lui Crin Antonescu tratamentul Dragă Stolo/Cîrstoiu și ”petiția” complet civilă către Beau Le Jean. Mai sunt 11 zile să se clarifice și asta.
Instituția Candidatului Sistemic
Aici se încadrează Lasconi și Nicușor.
Nu sunt chiarai Regimului, dar sunt sigur și precis sistemici. Adică sunt oameni care văd lucrurile din perspectiva Sistemului (Nicușor) sau sunt dispuși să adopte perspectiva Sistemului în majoritatea timpului (Lasconi).
Nu e nimic în neregulă cu asta. O președinție Lasconi sau Nicușor ar fi fără absolut niciun dubiu un pas înainte față de o președinție PNL, asta deși Lasconi mă scoate din sărite și când clipește.
De altfel, o finală între Candidatul Sistemic și Candidatul Extremist, de preferință cu candidatul PNL terminând pe 4 sau pe 5 e cel mai bun lucru care se poate întâmpla.
Cel mai onest sondaj din Univers
Vedeți voi, Regimul nu e fan nici Nicușor și nici Lasconi – chiar dacă din motive diferite față de cele ce-l privesc pe Candidatul Extremist™.
Lasconi e dispusă să aibă inițiativă proprie și să riște. Și, foarte important, dacă nu-i iese nu se smiorcăie și nici nu-și cere scuze în fața celor care o detestă. Presată de Lumea Bună™ să-și ceară scuze că i-a scris lui Trumpeanu și lui Elonie Muscă după anularea alegerilor, ea a refuzat. Bravo ei! +5 puncte în ochii mei. Fără mișto! Sigur, tot la minus 995p se află, dar nu pot să nu apreciez pe cineva care răspunde Lumii Bune™ așa cum merită.
Între timp, Nicușor e și el dispus să iasă mult din bula Lumii Bune™ și, spre deosebire de Crin Antonescu, lui îi și iese.
E drept că nici nu-i complicat pentru Nicușor. Pe Nicușor parcă îl crezi că lui i-a venit o idee în schimb pe Crin Antonescu n-ai cum să-l crezi oricât de mult ai vrea.
Atât Nicușor cât și Lasconi au însă un imens dezavantaj: Sunt primari.
După 20 de ani de președinți primari, chiar bate puternic un vânt al schimbării. Dar ce-are dacă avem președinte un fost parlamentar sau alt tip de griftăr? Măcar un mandat. Sunt oameni cu drept de vot care nu erau în viață ultima dată când președintele României era cineva care nu a fost primar. Să vă gândiți la asta pe măsură ce înaintăm în campanie.
Alți iepurași
În decembrie 2024 n-a prea funcționat dar a fost și prima dată evăr când nu a funcționat. La fiecare scrutin prezența iepurașilor la rupere a răsplătit Regimul – fie cu mandate redistribuite în cazul parlamentarelor fie prin tragerea în jos a unui candidat incomod.
„Tura” asta o să fie Ponta, probabil Ana Birchall și poate Funeriu. Vedem. Pe ce e vehiculat acum, doar Ponta ar putea fi decisiv în scenariul în care candidatul PNL devine competitiv – ceea ce e posibil totuși, chiar dacă acum pare improbabil. Crin Antonescu pare totuși să ia în serios campania, atât cât poate el.
Atenție la civili
Dar cel mai important de urmărit va fi cum unul câte unul toți gânditorii liberi și formatorii de opinie (firește, toți civili) vor găsi gradual drumul către candidatul Regimului.
Într-un fel, risc să nu-mi iasă predicția pentru că o scriu atât de devreme. Dar e foarte puțin probabil să nu-mi iasă.
Căutați-i pe cei care absolut din senin v-au sfătuit să-l votați pe Ciucă deși era evident pentru oricine nu era cultist al Regimului că ostașul în slujba țării era o glumă de candidat. Toți aceia vă vor spune peste 5-6-7 săptămâni să vă încolonați liniștiți la locurile voastre și să puneți ștampila pe candidatul PNL.
Unii chiar vor înainta motive perfect civile precum interesul național și securitatea națională – fiecare după pricepere. Fiți siguri că veți auzi din nou și placa cu ”nu e momentul pentru dispute partizane pentru că interesele României sunt mai presus” (sau formulări similare).
Vă rog să nu observați faptul că ”interesele României” se întâmplă să coincidă tot timpul cu interesele personale ale celor mai eficienți griftări din PNL și absolut niciodatăcu interesele a peste 2/3 din populația României care e nereprezentată de mai bine de 8 ani. Iar dacă observați, nu le spuneți civililor asta, că se supără.
Ca la fiecare tură de alegeri, vor fi și surprize. Inclusiv mulți care se dau „conservatori” sau chiar „tradiționaliști” sau „suveraniști” brusc, instantaneu și deodată vor avea o trezire în conștiință prin aprilie, eventual după Înviere, și vă vor spune că după ce au cugetat, au ajuns ei la concluzia că mai bine votați PNL.
Cei care ați ținut liste ✍🏻 din 2020 veți putea observa tiparul mai ușor. Cei care nu ați ținut liste, nu e timpul pierdut să începeți acum.
Cine e pe bune independent în România pur și simplu nu are cum să voteze același partid de 3 ori la rând. Odată identificat tiparul, devine simplu.
De ce spun toate astea? Pentru că urmează două luni de asalt asupra sănătății mintale a noastre, a tuturor. Și singurul mod în care poți să câștigi e să nu te lași încrâncenat(ă). Pentru că dacă nu cedezi încrâncenării, brusc tot jocul devine ușor de observat, ușor de prezis și, mai aproape de alegeri, devine și evident care-i opțiunea mai bună.
Din nou: scriu acest zapis când sunt zero candidați legal în cursă. Și scriu tocmai acum pentru că peste două luni o să revin și o să arăt că fix așa au stat lucrurile.
E posibil (chiar dacă extrem de puțin probabil) să vedem și câteva surprize invers – în sensul de trădări. De oameni ai Regimului care să se sucească. Ceea ce ar fi foarte bine – chit că mi-ar scădea mie brownie points că nu mi-ar ieși predicția 100% ci doar 98 sau, Doamne-ferește, 90%. Dacă aș fi credincios, m-aș ruga să mă înșel pentru că, dacă greșesc eu, blocajul actual se termină civilizat cu un transfer de putere la fix când ideea schimbării beneficiază de o largă susținere populară.
Însă, cunoscând natura umană – dar și (prea) mulți dintre indivizii direct implicați – rămân sceptic și pesimist.
Ăștia nu vor renunța ușor. Vor ține cu dinții și vor lupta până la ultima picătură de energie pentru a-și păstra grifturile, privilegiile și iluzia puterii. Pentru ei lupta este existențială.
Sigur, vouă vă vor vinde gogoși cu apărarea Europei și alte baliverne. Ba chiar vă vor promite și concesii sociale făcându-se că admit că lupta existențială e mai importantă. Atât doar că vor omite să vă spună că lupta existențială este una pe persoană fizică pentru ei – nicidecum ceva util sau necesar pentru Țară sau pentru segmente largi din societatea noastră.
Vasta majoritate a oamenilor ăstora n-au muncit nici 30 de zile în mediul privat. N-au produs un cent în mod cinstit. O președinție Lasconi/Nicușor/Candidatul Extremist înseamnă că în maximum 3 ani trebuie să-și găsească de muncă. Omenește vorbind, majoritatea oamenilor nu reacționează bine când li se termină un grift pe care s-au bazat uneori și zeci de ani.
Tentația încrâncenării e mare, mai ales că unii dintre oamenii ăștia admit pe față că preferă să declanșeze un război decât să admită că vremea lor a trecut. Războiul însă nu va fi cu Ucraina cum zice cultul cegeului, ci unul pe față al lor contra noastră, a Majorității.
Să vă așteptați în următoarele două luni și la panic porn în direcția asta. Panic porn menit să te sperie că poate-poate pui și tu ștampila pe candidatul PNL sau măcar te sperii suficient de mult încât să nu mergi la vot.
În următoarele două luni e testul de anduranță. Închide calculatorul/telefonul dacă nu mai poți. Se face frumos afară, mergi la picnic. Orice ai face, însă, rămâne de datoria ta ca cetățean să-ți aperi sănătatea mintală, să rămâi calm și pe 4 mai să nu pui ștampila pe candidatul PNL. Atât. Misiunea chiar nu e grea.
Dacă ți se pare grea, deja civilii au un prim avans.
Important de reținut: Civilii pot spune orice, dar nu ai obligația să-i asculți. Și cu atât mai puțin nu ai obligația să-i crezi.
Încrederea în civili intelectuali și presă în România este cea mai mică din UE, dar tot e mare, pe la 27%. Asta înseamnă că 1 din 4 concetățeni de-ai noștri este fie parte din Regim fie spălat pe creier de acesta. E important, pentru progresul moral al societății, să-i tratăm cu blândețe pe cei care au sucombat propagandei de Partid și de Stat căci va trebui să trăim cu ei și după 18 mai 2025.
Dacă vrei să te implici, mai bine convinge noi oameni din cei 73% care nu au încredere în civili să-și miște hoitul la vot. Strategia e aceeași: nu pentru cineva – ci împotrivacandidatului PNL (fie că va fi Crin sau Beau Le Jean).
Este esențial pentru viitorul României ca următorul președinte să nu fie de la PNL. Ne descurcăm cu consecințele dup-aia. Dar ăștia trebuie să piardă.
Pentru a mai descongestiona podcastul, dar și pentru a ne răsplăti membrii, pornim astăzi cu prima încercare de articol de revistă a presei… altfel. Vedem ce iese. Dacă ține, ține. Dacă nu, tăiem 😀
Pentru început, CG-ul a fost reținut și NUarestat. E de înțeles de ce fanii CG-ului au ținut-o sus și tare că a fost arestat: era în beneficiul lor politic. Este însă mult mai puțin de înțeles de ce oponenții CG-ului au preferat să accepte pur și simplu cadrul de referință – folosind însă termeni de stradă precum săltat, umflat, etc. Singurul univers în care toată asta are sens e acela în care și o mare parte dintre cei care pretind că se opun CG-ului – inclusiv parchetarii (explic îndată) – de fapt chiar vor să fie CG președinte.
Acuzațiile ce i se aduc CG-ului sunt în sine amuzante. Acuzația de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” nu a dus niciodatăla o condamnare. Asta deși s-a mai încercat de câteva ori. Ultima dată împotriva unor extremiști pe bune care chiar pregăteau un atentat terorist. Nici măcar atunci n-a ținut! Dar sigur o să țină acum. Soto! Și dup-aceea Marmota va înveli ciocolata-n staniol.
Pe fundal, Donald Trump a prelungit sancțiunile împotriva rusiei. De data asta ești dezinformat prin absența totală a știrii. Sigur, apare pe pagina 15 în Libertatea și la Radio Chișinău. Și în modul cel mai tehnocratic și neinteligibil cu putință în Scînteia. Nu apare însă pe digi24, hotnews și știrileprotv – adică cele trei site-uri care fac aproape 50% din piața de știri din RSR. Știrea are deja 48 de ore și nu apare DELOC în feed-urile a peste 50% din populația țării. Nu-i mișto?
O întrebare bună de pus e dacă s-au dat drumul la niște finanțări sau mai degrabă așteptăm pe 15 martie o nouă paradă gay similară cu cea din 25 noiembrie sau ceva low-energy precum marele miting sforăitor pro-european din 5 decembrie despre care am mai scris aici.
Vom afla în curând. E o informație chiar utilă pentru că ne va spune în ce ton se va „juca” restul perioadei electorale. Amintesc că 15 martie e și termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru prezidențiale 2.0.
Tot în aceeași notă de ”să vedem ca să știm” vine și protestul de mâine. Instituția Candidatului Extremist (ICE) trebuie să-și tureze motoarele. Să știe pe cine și pe ce se bazează în următoarele două luni și ceva. Această informație este utilă indiferent de ce persoană va sfârși prin a fi Candidatul Extremist viabil pe buletinul de vot.
Într-un fel e bine că ”pică” filmarea podcastului duminică. Avem timp să ne uităm pe filmări și să ne facem o idee.
Apropo de candidatul extremist, mi-a atras cineva atenția asupra acestei știri cu un titlu în următorul hal: Premieră și lovitură pentru George Simion! Italia recunoaște interferența străină în alegerile din România. Atâta doar că dacă dai click pe știre vezi că ”Italia” nu a zis nimic. Nici premierul Meloni și nici președintele Mattarela n-au avut nimic de zis. A slobozit însă ceva vag ambasadorul Alfredo Who-The-Fuck-Cares Macaroni Ceva. Și nici măcar Alfredo n-a zis ceva revoluționar. Practic, a sunat ca Iohannis. Citatul complet fiind ăsta:
„Urmărim cu atenţie evenimentele din ultimele săptămâni, în urma anulării primului tur al alegerilor prezidenţiale. Am realizat cât de intensă şi profundă a fost manipularea din surse externe a informaţiei şi intervenţia externă deliberată in procesul democratic al alegerilor, procesul electoral din România. Riscul este foarte ridicat datorită faptului că entităţile străine exploatează fisurile din societatea internă. Nu doar în România, dar am văzut în mod particular în România ce s-a întâmplat printr-o atentă analiză a direcţiei, sentimentului opiniei publice si cum sunt exploatate aceste puncte slabe”
Reamintesc că băiatul ăsta nu e numit de Giorgia Meloni ci de Mario Draghi, șăful celor mai eurofanatici dintre eurofanatici. Ca și Kathleen Kavalec în cazul SUA, numită de Iosif Bideanu, Alfredo ăsta nu reprezintă poziția Italiei.
Ah, și încă ceva: În interiorul UE rolul ambasadorilor a ajuns acela de SPCLEP Diaspora. Serios! Ambasadorii țărilor UE în alte țări UE nu mai fac astăzi decât emis de buletine și pașapoarte. Și atât. Pentru orice altceva există consiliile de miniștri (sau Consiliul European). Nimeni în interiorul UE nu mai cheamă ambasadorul unui alt Stat Membru, ci fie pune mâna pe telefon și sună direct premierul/cancelarul/președintele acelui Stat, fie așteaptă următorul consiliu de miniștri (că-s vreo 20 pe an) sau, dacă arde, se suie-n avion și merge până acolo.
Vă spun asta ca să știți în ce cheie să citiți nu doar știrea de mai sus, ci și toate celelalte știri de tipul ăsta ce vor mai tot veni, indiferent de subiect.
În alte știri, s-a găsit conspiraționism de extremă-dreapta la Cenk Hurr Durr.
Bă deci n-ai cum 😂
Timeline-ul ăsta e glorios. Și la noi și la Partenerul Strategic. Iar faptul că la noi toți shillii regimului sunt defazați și nepregătiți pentru ce li se-ntâmplă (unde mai pui că-s și proști făcuți grămadă), e cu atât mai amuzant.
Sigur, până la urmă se vor adapta. Dar până atunci, avem ocazia să râdem de panica lor. Și după ce râdem bine, votăm cu nesaț candidatul extremist (TBD) și aia e. Dar important e să râdem în proces.
Dacă cedăm și ne încrâncenăm, atunci e bai mare. Nu de alta dar exact asta și vrea regimul. Vrea ori să fii cu cultul CG ori cu cultul curcubeu și cu steluțe galbene. În mod cert nu vrea să te ridici în picioare. Pentru că oamenii drepți sunt o problemă pentru regim. În special unul hibrid și iliberal precum RSR.
Așa, înainte să închei, să zic ceva și despre Hurezeanu. De fapt… ce să zic? Că până și Ciolacu îi este moralmente superior? Măcar Ciolacu știe când să ia pauză de la mâncat rahat, în vreme ce huhurezeanu nu se oprește niciodată. De 37-38 de ani (da, da, de când era la Europa Liberă) huhurezeanu n-a făcut nimic altceva decât să mânce borș. Se prea poate (Doamne ajută!) ca pentru prima dată în viață chiar să sufere și niște consecințe negative pentru asta. Cumva conjunctura e mișto căci victimele colaterale la borșul mâncat de Huhurezeanu sunt tot din regim iar ăștia o merită oricum.
I’m writing this before the results of the German general elections are known. This needs to be mentioned because the tendency these days is to always assume that any argument is made with electoral purposes in mind, or to justify (positively or negatively) the results of an election. That is not the intention here.
Whether AfD gets 51% or 5% in the general election this Sunday, the following lines do apply. This will get lengthy (by today’s low-attention span standards) so grab a cup of coffee.
Alright so, as you might know, the Vice President of the United States of America, His Excellency James David Vance was invited as a keynote speaker at the annual security conference in München six days ago. All of the “good people” expected the same boring speech about russia and China and maybe the 50th reiteration of the standard US plea to European NATO members to increase their defense spending.
For those for whom history started on January 21st, it is necessary to remind everyone that this discussion is not new. George W. Bush, Hussein Obama, Trump 1.0 and Hussein Obama 3.0 the Biden Administration have consistently asked European NATO members to increase their defense spending. This discussion started in 2006 (or 2004, or 2008 – depends on who you ask). It’s been around 20 years (give or take) since this very legitimate demand has been on the agenda. Of course, nothing happened. Au contraire, European NATO members continued to decreasetheir defense spending all throughout this period.
So in 2025, a week ago, Vice President Vance decided to flip the script and, in doing so, unleashing a preference cascade in Europe that will ultimately do a lot of good – even though the transition period is clearly very bumpy. You really should watch the whole speech if you haven’t done so already. It’s just under 20 minutes long.
The reactions to his speech are precisely those that people like me have been waiting (and some of us planning) for about 15 years. It would’ve been great to have this conversation in 2019, rather than in the tumultuous geopolitical context of February 2025 but, ultimately, no moment is perfect and the conversation(s) must happen at all costs, no matter how inconvenient it is for one side or another.
What do we defend? What is “the free world”?
Vice President Vance effectively questioned whether (most of) Europe is still part of the free world. And, in doing so, forced the Pavlovian reaction from the usual suspects who, much to nobody’s surprise, rushed to answer. And the answer is simple: NO.
You may not like the answer, you may think the answer is being misinterpreted or you may be one of those people who think JD Vance is correct but, even so, he shouldn’t have said it or, he should’ve been more polite or just wait for the right context – but none of that changes the reality.
In Europe the peoples are simply not free. And the difference between russia and a worryingly high number of countries of Europe is now negligible. Take Germany and russia for instance. Both:
want Nordstream in defiance of the strategic interest of most of NATO
jail people for political reasons
rig elections both at home and abroad (see Germany’s huge propaganda budget into the medias of countries like Poland and Romania)
lack basic freedoms
have a laughably biased judicial system
instrumentalize mass migration to harm other countries (both targeting Poland the most)
Other than the umlaut, the difference between russia and Germany is hard to assess because there isn’t much. Older people may say there isn’t much left, thus insinuating that once upon a time this was the case. I’m from JD Vance’s generation so I’ll be skeptical of this.
Throughout the entirety of my lifetime Germany has just been the other russia not just when it comes to geopolitics, but general philosophy too. Always out to ban, regulate and control things. Always, without exception, against the liberties and freedoms of my people.
When the Soviet Union did this shit to my people, they were called Sov-Rom which were effectively an exploitation scheme by which russia extracted resources from here for the benefit of russia.
Present-day OMV in Austria in those years was called Sowjetische Mineralölverwaltung (the Soviet Mineral Oil Administration) and it was basically the same thing.
Everyone recognizes today that that was bad. But almost everyone loses their shit when one points out that that’s exactly what Germany is doing right now to almost all of Europe.
Vice President Vance rightly called the members of the EU executive by their proper name: Commissars. And reminded everyone that justifying censorship or cancelling elections by “combating disinformation” is itself a Soviet tactic and even the word disinformation is a Soviet one. That’s when all of the euro-fanatics lost their shit. Because no contemporary commie likes it when you show them the mirror.
The so-called transatlantic link always relied on both economic and ideological common interests. These two pillars meant that sometimes one yield in favor of the other depending on over-arching (geo)political interests. But what happens when both of these pillars are weakened? Because that’s where we are now!
At the introduction of the €uro, the USA and Europe were effectively peers in terms of economics. But it’s been 15 years since Europe has been lagging behind and routinely just straight up going backwards.
So… increasingly fewer common values and increasingly fewer common economic interests. Both of the pillars underpinning the transatlantic link have been weakened. And, overwhelmingly, the fault for this lies with the commissars and the overwhelmingly leftist governments of most of Europe. These facts are inescapable. There is no way around them and that’s what’s driving the eurocrats crazy. They can cry “populism” and “fascism” until they’re blue in the face. They can try to stall via election shenanigans or try to double down on the censorship but, ultimately, the jig is up.
The normative materialism that the managerial class cultivated has come back to bite them. For years, they were able to shove down social concerns (on immigration, free speech, Islam, genderism, etc.) under the excuse that at least the line goes up. Well, tough, now it’s time for the bluff to be called. Not even the line goes up now!
For over a decade (since 2013 in my case) wehave been warning to whoever would listen and could change things that you can’t keep importing the third world, have neighborhoods that run on a parallel and foreign legal system (Sharia), demonize the natives (especially the young men) and pay no (geo)political consequences for this.
The response, from 2013 until December 2024 was always the same: “You’re imagining things. It can’t be that bad. Look, the line goes up. Nobody’s gonna sacrifice their standard of living just to fight transgender propaganda in schools. And, ultimately, what’s so bad about that anyway? Are you some kind of a Nazi?” – or… words to that effect.
In vain I (and people much smarter than me) tried to explain to these loons that this is not how this works. The camel’s back is not endlessly resilient and that it will break, eventually. Whether it takes 5 or 10 years, but it will happen. You can’t go after people’s children and expect no consequences. Well… eventually,… it did happen.
The cat is out of the bag. The paste is out of the tube. Pick your metaphor.
None of this is JD Vance’s fault (or the Americans’ at large). Heck, the Americans have had to hold this fight on their own soil as well, starting even earlier than Europe.
It just so happened that JD Vance’s drop ended up spilling the glass. It could’ve been the Brexit vote. Or the election of Giorgia Meloni. Or the first election of Donald Trump. Or the illiberal, illegitimate, immoral and useless abuses during the Pandemic Project. Or Javier Milei saying roughly the same things last month at the World Economic Forum. Or the wholly illegitimate annulment of the presidential election in Romania (more on that soon). There were multiple moments – large and small – that could’ve spilled the glass. It was bound to happen.
The critical mass is here. And the discussion must take place and it will take place, regardless of whether that’s convenient for you or not.
Now that doesn’t mean that my and most of this esteemed audience’s favorite side of the argument will win, mind you. But it does mean that the suppression of the argument is over. Truly over.
JD Vance happened to be the right man at the right place and at the right time. But then again, that’s how (geo)politics and the great (and not-so-great) deeds of the great men of history tend to happen. It’s a lot of random and chance involved.
Now what?
Well, now it’s time to see who is who. The temptation to enjoy the schadenfreude (now there’s an interesting German word!) is immense. But, the fight is not over. In a way, the struggle so far was to actually start having the fight to begin with.
Until now, the “fight” was mostly by convincing normies one by one and sowing the seeds of doubt. A very important fight, as we can all witness these days, but for over decade it appeared hopeless. Now we know for sure it wasn’t hopeless but we should also know that the war is not over either, even if the tides have truly turned in our favor.
The Enemy is regrouping and trying hard to flood the zone (to borrow a phrase from Steve Banon). In case you haven’t noticed, the media space in Europe is choke full of discussions about Ukraine and as much irrelevant nonsense as possible. As I’m writing these lines, this is the 3rd most prominent news story on Reuters. Water conservation in Greece. Veeeery important topic, I’m sure. All 10 people living in Nafplion definitely appreciate it.
The reason the Enemy is doing this is self-evident: Damage control. You don’t want the plebs orthe chattering class(es) to think too much at JD Vance’s speech, outside of the approved framework of Orange man bad.
The more people think at what JD Vance said, the higher the preference cascade to the disadvantage of the Regime in Europe. So it is therefore preferable (from the Enemy’s perspective) that the plebs talk more about vladimir putin, water conservation in Greece, Coca Cola’s sponsorhisp programs (4th most prominent news story on the frontpage of Reuters when I write this) and really anything except for the fact that the “free world” in Europe is indeed in remission and that the basic liberties of the peoples of Europe are starting to resemble russia a lot more than it’s comfortable for almost everyone to admit.
The more people talk about the contentof JD Vance’s speech, the more people will inevitably see the legitimacy of the question. Which, again, is this: “What exactly are we defending?”
For far too many years we’ve been busy defining the enemy. And that’s important too, don’t get me wrong! But to capture the imagination and the passions of the public, you need a positive vision as well.
In 2014, the positive vision was still (somewhat) evident. But in 2025 it simply isn’t. And no amount of screeching can change that.
If the proposal is to fight for Greta Thunberg (energy poverty), Digital Services Act (technological poverty), GDPR (insanity), Green New Deal (more energy poverty), the Migration Pact (read mass Islamic immigration into East-Europe to relieve Germany) and leadership by illegitimate Germans such as Ursula von der Leyen then, with respect, the only correct answer is this: Go fuck yourselves! Yes, all of you.
It’s hilarious (but also infuriating) to see people like von der Leyen or NGO grifters talk back at JD Vance about democracy when, in reality, Vice President Vance has more votes on his name than the entirety of the EU leadership combined. And the plebs may be ignorant and routinely foolish, but they’re not all retarded.
You are not going to capture the imagination (least of all the admiration) of the people you spent 12-13 years calling them Nazis, xenophobes, Islamophobes (as if that’s a bad thing), sexists (as if that’s a bad thing) and a whole plethora of -phobes and -ists whose legitimacy nobody voted for and approximately nobody agreed upon.
And since in Europe there is no mechanism like in the US to repudiate these things at the ballot box (at least not a direct and effective one), we’ll have to make do with the imperfect ones – the soap box all the time, the ballot box wherever possible, the lobby box (as informal as it is) and, hopefully, we won’t need the cartridge box.
One side point for our American friends: While second amendment rights are rare in Europe, historically, when we decide to chimp out, we do it in ways that make the overwhelming majority of American chimp outs look like gay pride parades in comparison. The regular striking season in France (that takes place every month of May since the 1960s) makes the BLM riots genuinely look mostly peaceful. The riots in Amsterdam, Rome, Madrid, Prague or Belgrade during the Pandemic Project were far more serious than all protests in the US combined in the last 30 years.
Point being: NOW is the time to strike at the Regime in our countries. They’ve never been weaker and more scared since the fall of the Iron Curtain.
Bury them in lawsuits, bury them in physical protests, vote out of spite with anyone but not them, convince others to do the same, purposefully increase the tension in society unidirectionally against them – the establishmentarians.
These people must lose. At all costs.
Will there be consequences for this approach? Yes, of course! And some of them may not be pretty at all! But, by the same token, there is simply no room left to fix anything with this current leadership. Not after the Pandemic Project and the multitude of exaggerations and straight up evil in the years prior to 2020. There is such thing as enough is enough.
And all of this must happen before any policy discussion.
Yes, of course most European countries should increase their defense spending. Yes, of course most European countries should get a DOGE of their own. Yes, of course most European countries are socialist shitholes that must go through an active process of transition to capitalism the way Eastern Europe had in the 1990s.
But, before any of that, the first step is physical replacement. We have to do all of the above (and more) but not with the current pseudoelite.
There’s an old Romanian say: When the brothel ain’t working anymore, it’s time to change the whores. And we’re at that moment.
Weren’t these whores super-duper happy at the Great Reset project just 5 years ago? Well, turns out that the idea wasn’t entirely wrong. Let’s have a Great Reset of them.
JD Vance’s good for Romania
In the last 40 years, there have been exactly three American officials who have done good for my country not by accident, but intentionally so: Ronald Reagan, George W. Bush and JD Vance. In this order.
By mentioning the annulment of the Presidential election in Romania, JD Vance did two things here:
gave permission to the 70% of the populace who also agrees that the annulment was a bad idea
put the Regime on notice that they crossed a red line
Headline reads: “Why Trump’s America is not the ally Europe and Romania can rely on, but an enemy”
This led to hilarious reactions from the usual suspects. Perhaps the most notable being the one shown above (the headline has since been changed).
The shutting down (really just a suspension) of USAID and the Vicepresident’s speech triggered a preference cascade the likes of which I haven’t witnessed since 2004 – at the previous serious regime change in Romania. And it’s glorious to see in and of itself.
It was even funnier to see the editors rushing to edit history as it dawned on them that their cushy wages are also American, generally speaking. The author of the above screenshot has been on the payroll of the US Embassy until two minutes ago, basically. This unconstrained public chimp out from such people (here I would also include Adrian Papahagi, Cătălin Tolontan, the grifters from Recorder and a whole plethora of local public speakers who effectively confirmed what we’ve all been suspecting: that they’re all grifters) – well,… this chimp out from them blew away the last shred of legitimacy they might’ve had.
Even some of them are now acknowledging it. Not in these words, but they do so when they acknowledge that the current establishmentarian officials in Romania are treated with contempt anywhere it is relevant (see Andrei Caramitru). Which, by the way, that is a very good thing.
The majority of Romanians (again, around 70%) treat the current Romanian officials with hostility and contempt as the default. And about 40% with straight up hatred.
Prior to 2020, even the most avid haters of the Romanian political class (such as yours truly) would assume they’re all liars and grifters for political gain. Which translated into always double-checking what they say.
After 2020, however, around 40% of us simply don’t care. An official from PSD/PNL/USR/UDMR could claim that water is wet and our reaction would be somewhere between “no, it isn’t – you’re a liar” and “who the fuck cares? You’re illegitimate. Go fuck yourself!”
Of course, this isn’t specific to Romania. Germany is in a similar situation. So is France. And soon more countries will join the club, whether they like it or not.
The reason is simple: While multi-party democracies can ensure a more lasting tenure in power for the establishment, there still does come a point when all possible combinations have been tried already. And when that moment comes (like it did in Romania), there’s no way to go but out.
And, you see, that’s an existential crisis for the current political class in Romania. Most of these people have never held a proper job in the entirety of their lives. They are, to put it simply, useless leeches. Most of them eligible for some jail time as well. And they know it! That’s why they fight so hard and so dirty to stay in power. Because once they’re truly out of power, there be dragons… for them.
On top of this, one also should bear in mind that since 1995 the political class has always been low-key subservient to the US. It was a very good bargain. The US (until 2013) had no ideological demands, was willing to support a fast-paced transition to democracy and a fast-paced economic transition (with the local currency becoming convertible in 1998 largely with US support and for great benefit to our people). In return the US asked for some military support and high(er) military spending on a modernized army formed by professionals rather than conscripts. All of this was popular with the general populace as well.
So the political class from 1995 onwards found itself in a golden age: having to sometimesserve an empire (the USA) whose demands were anyway very popular locally. You can’t get more of a perfect grift than this one!
But… over time… things changed. The country joined the EU in 2007. And after 2012 the EU itself started transforming into something that is deeply unpopular and downright harmful and evil. The local political class survived through a fine balancing act between US and EU (read: German) interests, also benefiting from the fact that the most angry people with them simply left.
And then 2020 came. Which not only brought exaggerations and evil policies, but also brought back a lot of people from abroad. This trend had started prior to that (as it did in Poland too) but got heavily accelerated with the Pandemic Project which saw several countries going full insane over a cough with 99.999% survival rate of everyone under 70 and a statistically zero IFR among children. The upending of the entirety of social and economic life so that grandma lives till age 88 and 4 months instead of 87 and 11 months initially shocked people but the shock turned to anger and slowly to resentment and spite. And for good reason!
The Pandemic Project hit hard on the prime exponent of the post-2004 Regime, that is PNL (blue on the graph above) without a perfect corresponding upswing for the other big systemic gang that is PSD (red on the graph above).
Long story short, by 2024, the systemic parties found themselves increasingly on the wrong side of the public. Here at the Sofa we’ve been warning and detailing how and why this will happen but few have heeded the warning. From the Regime’s perspective, all of this happened suddenly and unexpectedly. And although that’s not true, they act as if it is because that’s their sincere belief. And, in these matters, perception is reality.
From their perspective, everything was going smoothly as late as the summer of 2024 when the Regime alliance (PSD+PNL) got almost 50% of the vote and, combined with the Westoid Left’s 8% (mainly USR) and the Hungarian Minority Party’s 6%, it seemed that the establishment is doing great – especially since the Alliance for the Unification of Romanians had under-performed (only 15%, coming second) and SOS barely made the threshold at 5.03%.
Then came the parliamentary/general elections on December 1, 2024, in which, again, the establishment performed worse than expected but still good enough – now able to rule, albeit with a very slim majority. But also with almost 40% of the new Parliament comprised from rock-through-the-glass parties and with the Westoid Left (USR) caught in the middle and in fast decrease.
And then came the unmitigated disaster of the annulment of the Presidential election. And the suspension of USAID and JD Vance’s speech. This is almost the perfect storm. All we need is a terrorist attack from a blue-haired westoid leftist against a “sovereignist” and the whole situation mismanaged by the Police. Not that I’m hoping for that – I like my country without terrorism, thank you very much – but, truly, that would make this a perfect storm.
Still, JD Vance’s speech made violence a lot less likely now. The 40% haters have no reason whatsoever to chimp out violently. They had very few even in December, but now it would be counter-productive since the Trump Administration signaled that it agrees with us.
Meanwhile, the Regime suddenly can’t engage in too much violence either. It tried in the first weeks after the annulment but that didn’t quite work out because the idjits went after random TikTokers who are young and therefore simply unimpressed by the State’s authority. Effectively, the Regime tried to manage the situation using Boomer politics in a political moment that is very much explicitly against Boomer politics.
“One thing is important: All the agents of russia should be jailed or neutralized depending on their involvement: whether they’re active traitors or useful idiots. Influencers, politicians, Securitate officers, academicians, priests, journalists – it doesn’t matter. A few thousand of these need to be neutralized.And fast. Before the presidential election.” – Adrian Papahagi, English philology professor, former advisor in the Ministry of Foreign Affairs, post from December 2024 (in the meantime the post was deleted)
So what’s left is the Regime (and its army of shills) fighting for their own survival now.
And they’re losing too. Mostly because they’re stuck in a project that nobody cares about. Încremeniți înproiect as Romanian wisdom tells us.
In 2025 they try to counteract the threat to their privileges and power through methods that are straight up laughable: like having university professors write long screeches on Faceberg or in Regime newspapers that are read by approximately zero people.
Meanwhile, VP Vance replies to anons on X with very detailed policy explanation. Of course, the user to whom he replies to is not a random anon, but also a policy wonk from Germany. But the fact remains: the discussion is no longer taking place in the Regime’s terms and on the Regime’s turf.
VP Vance will not find time to offer detailed policy analysis to CNN or to Deutsche Welle. But he has plenty of time for @eugyppius1 on X, on CPAC or on Joe Rogan’s podcast. The very notion of what constitutes mainstream and legitimate is (finally! thank God 🙏🏻) suffering a profound reset.
The same phenomenon is happening in Romania as well. Regime-aligned websites routinely get fewer readers than this website. Regime-aligned expensive TV shows gather fewer views even than the Sofa. And that’s despite the multiple algorithmic restrictions that the Sofa still is under while the Regime-aligned shows benefit from an implicit algorithmic boost (at least on Youtube – though not anymore on Faceberg).
And the response that it’s all amplified by russia/CCP simply doesn’t work anymore. It’s not that such amplification doesn’t happen (it sure does happen, at least sometimes), but it’s not the russians that make Regime-aligned content be effectively marginal on the Internet. It’s not the russians that are upset for the election annulment – quite the opposite: they’re very happy that this happened – and they tell you that openly. Here’s a russian politician about it. Here’s vladimir putin about it. Sorry for the russian links but this is also something that is usually exploited: Most people can’t read russian so the Regime relied heavily on this fact and assumed everyone would believe them about what russian propaganda says. This worked well when the Regime claims were somewhat in the same ballpark with reality – but that’s not the case anymore.
Of course, this holds true for the vatniks as well. The running joke these days is that even our vatniks are westernized. Most pro-russian shills in Romania are just as fluent in the russian language as most pro-EU/westoid shills – which is to say fuck all.
All in all, JD Vance opened the floodgates. He may not have intended to (although given his subsequent behavior I have many reasons to assume he did), but the outcome is what it is. The masks are off.
What we do (both in Romania and in Europe in general) with this political moment is still unclear.
But, in the case of Romania, I will insist: No matter the outcome, JD Vance’s tirade was undoubtedly a very good thing he did for my country and my people. Even if my favorite side of the argument ends up losing this war, it will still have been an uncontested good for Romania that these people, the establishmentarians, get a gigantic kick in the teeth alongsideALL of their inconspicuous (paid!) shills. All of these people must lose. And they deserve to lose. The country will be inherently better off once all of these people will have lost.
Then we’ll have plenty of time to deal with the consequences. And yes, some of the consequences won’t be pleasant. The line might go down (oh no!) and the most irresponsible people in society – those who have debts – might have to pay a higher interest (oh no!), but, overall, that’s a cost that is totally worth it.
Some things are worth more than their monetary value. For yours truly and most of this esteemed audience, freedom of speech simply matters more. So much more that I’m perfectly happy – heck, exhilarated indeed – to trade even a long recession in return to a complete restoration of freedom of speech not to 2013 levels, but to 1991 levels! Everything must be permitted in public and in full. Yes, including the most unsavory and fucked up things that disgust me.
Because, ultimately, that’s what freedom of speech is for. For the things that we hate the most.
Downstream from this, yes, of course I also want revenge. For the Pandemic Project in particular. But also generally for the arrogance of the current establishment – and not just in Romania. These people must lose.
We tried the nice way. I certainly did. For over a decade. The patience has simply ran out. I’m out of fucks to give. And so are about 40% of my fellow countrymen.
It’s politically irrelevant (realistically speaking) who the next president of Romania is. But, since the Boomers in the Regime have signaled that it’s highly important for them, then it is incumbent on me and on us, the (at least) 40% to make sure the next president is whomever they hate the most.
But even more important is for the next president to be someone NOT from the current regime. So definitely not Crin Antonescu, Ponta, Bolojan, Ciolacu, Lasconi, Moșteanu… or anyone from PNL, PSD or USR. At this point I’d vote for Satan if it means these people lose and are humiliated. Cruelty must become the point. Their ideals must be openly held in contempt and stomped upon. Politically speaking, of course. As I said: I’m not a big fan of violence and that’s precisely why I was the happiest person in Romania for JD Vance’s speech. He just made violence utterly unnecessary. Which is great. It means we can fix this in a civilized manner.
Not a conclusion
The current EU-sponsored hybrid and panic porn attack on Romania shall also pass. In a month nobody will even remember it. That’s why, unlike my fellow dissidents, I’m unmoved by the relentless panic porn that the Regime media unleashed following JD Vance’s speech.
The elections will be in May. A looooot of things can happen until then. Very likely by then we’ll have a different prime minister. And very likely a wholly different governmental majority. If not by May, certainly by autumn. That will be my focus (and hopefully our people’s focus too) – to help to the best of our abilities that the next governing majority favors as many of our policy positions as possible while also necessarily holds in contempt as many of their policy positions as well.
I hope (and I’d pray too if I believed in that) that our people can hold the eyes on the ball for the next several months. The most important part of Romanian politics is the Parliament. Who moves things there matters the most. Who is President is a lot less important for the day-to-day lives of our people.
However, that doesn’t mean we shouldn’t take the election seriously. It just means we gotta keep doing what we’ve been doing – actively undermine the Regime joyfully and calmly. Let them be angry and seething. Nothing brings more votes for the institution of the Extremist Candidate™ than Tapalagă or col. Dogioiu seething in the pages of their increasingly marginal blogs.
We’ll probably have fragmentation as well. The Regime will attempt a form of malicious compliance in this form: The Strategic Partner said we should observe democracy? Great, then everyone can run – including Ponta, Șoșoacă, CG and maybe two or three more ”sovereignists”. It’s a tactic that has routinely worked in favor of the Regime. It failed in December 2024, but that doesn’t mean it will necessarily fail again.
But… that’s a story for another time.
For now, this would be the shortest 😂 assessment for our foreign friends.
The ball is in play (“se joacă!”) as we routinely say on the stadia. It’s 1-1 at half time after 0-0 in the first leg. We haven’t won anything yet.
În Asia Centrală oamenii din urban (deci ăia spălăței, ”educați” dragă Doamne) au un obicei cumplit de prost: Acela de-a-și revărsa brainrot-ul din telefon înspre toți cei din jurul lor în public. Ba, mai rău, nici vorbitul la telefon nu prea e praticat altcumva decât pe speaker. De preferință cât mai tare să fie siguri că-nțeleg și cei ca mine aflați în capătul opus la metroului/autobuzului, indiferent dacă vorbesc kazahă/uzbecă sau nu.
Problema e că acest obicei e din ce în ce mai comun și la noi. Și, culmea, tot pe același segment demografic: urbaniți mai înstăriți dar fără cei 7 ani de-acasă. Pe vremuri aceștia se numeau țărani de oraș.
În 6 ore de mers ieri în trenul IR1665 la vagonul de clasa I am ascultat așa:
Conversație de 45 de minute în româno-franceză (furculision neironic) de la un băiat care în alte vremuri ar fi supus unei bătăi științifice pe fus poate-i mai crește testosteronul
Brainrot de TikTok absolut la întâmplare (cel mai probabil untilizatoarea abia descoperise spyware-ul chinezesc)
Conversații siropoase (4 la număr, cea mai scurtă de 30 de minute, toate pe speaker!) în care soluția logică era câte un set de palme după cap și interlocutorului în același vagon cu mine precum și celui/celei de la celălalt capăt al ”firului”
Zgomot de jocuri pe telefon – în special table și ceva păcănele-style
Și, desigur, muzică proastă
Liniștea nu a venit după o serie de remarci politicoase dar ferme despre cât de minunată este această invenție a umanității numită căști. Nici după ce i-am explicat ăluia cu tablele că poate juca table pe telefon și fără să auzim toți zgomot de zar. Și nici după ce i-am explicat ăluia cu păcănelele că se apropie periculos de mult de o excursie cu tot cu telefon în exteriorul trenului, din mers, cu subsemnatul pe post de agent de turism.
Liniștea a venit abia după ce mi-am amintit că pot și eu să pun muzică. Și am pus niște muzică de-a mea. Am început ușurel, apoi am escaladatgradual și abia când am ajuns pe-aici a început să se lase liniștea. Păcat. Mai aveam sute de piese minunate pe care doream și eu să le împart cu restul vagonului.
În restul drumului, petrecut în sfârșit în liniște, m-am tot gândit: Cât ar costa oare și cât de complicat logistic ar fi de implementat Programul Prima Cască?
O pereche de căști cu fir cât de cât decente costă în jur de 40 de lei. Plus grift costuri guvernamentale asociate, să zicem că ar ieși la 80 de lei bucata.
Dar doar 70% din cetățeni circulă regulat cu transportul în comun și dintre aceștia vasta majoritate nu sunt vaci cu cabină. Asta înseamnă că piața dedicată sau populația eligibilă este de circa un milion de oameni. Așadar circa 80 de milioane de lei. Și ca program anual (căștile se mai strică, nu?) tot nu e mult la ritmul de risipă cheltuieli practicat de Guvernul României.
Beneficii:
Creșterea calității vieții pentru vasta majoritate a cetățenilor care nu sunt vite cornute
Economii la bugetul CNAS prin vizite la psiholog și/sau psihiatru care nu vor mai avea loc ca rezultat al evitării unei surse de conflict și de stres
Scăderea ratei infracționalității prin scăderea probabilității ca sus-amintitele vite cornute să fie invitate în mod persuasiv să facă o excursie în afara trenului/autobuzului din mers de către cetățenii exasperați
Creșterea gradului de cultură și stare de bine în rândul Majorității prin scăderea expunerii la brainrot și gunoi
Un bănuț cinstit și util societății pentru griftări contractorii guvernamentali care vor câștiga licitația SEAP pentru livrarea și distribuirea căștilor.
Implementare
Majoritatea trenurilor Inter Regio, toate autogările mai mari și majoritatea gărilor au deja pază constantă sau patrulă de poliție. Or, vasta majoritate a problemei pe care acest program își propune să o corecteze se întâmplă fix în aceste locuri.
Drept urmare, costul logistic nu trebuie să fie mare. Cadru legal pentru amenzi că ești prost în public există deja. Nu trebuie decât un amendament: pe lângă amendă sau avertisment, primești și o pereche de căști. La a doua abatere amenda minimă este de 5000 ISR – ceea ce înseamnă la momentul scrierii 2627500 lei (da, două milioane șase sute douăzeci și șapte de mii cinci sute).
De asemenea, în gările și autogările cu cea mai mare prezență de vite cornute pe m2 Poliția(TF sau de proximitate) ar putea prietenește (sau nu tocmai prietenește) să distribuie această minunată invenție a rasei umane cu scopul nobil de-a reduce tensiunile în societate. Ar fi și prima dată în istoria postdecembristă când Miliția ar face ceva în mod obiectiv bun pentru Țară.
Nici nu necesită alocări suplimentare de personal sau alte resurse suplimentare. Cei mai mulți cetățeni eligibili pentru acest program se găsesc în maximum 20 de locuri din țară (în principiu gările și autogările din marile orașe plus pe Litoral) sau pe traseul unor patrule deja existente (trenurile IR).
Cu puțină măiestrie, acest program s-ar putea autofinanța doar din amenzi vreo câțiva ani. Și, dacă implementarea este cât de cât decentă, după câțiva ani ar putea să nu mai fie necesară căci cetățenii eligibili vor fi învățat ce bune sunt căștile sau, alternativ, vor fi sărăcit atât de mult de la amenzi că-și vor amaneta smartfonul. În ambele cazuri, beneficiile numite mai sus vor fi fost obținute.
Desigur, mai elegant și mai bun pentru progresul moral al societății ar fi reglementarea utilizării smartfonului în public. Dar până acolo, Programul Prima Cască e totuși o propunere modestă.
De undeva trebuie început iar civilizația se poate menține uneoriși cu vorba bună, dar se construiește totuși cu parul. Sau cu casca, în cazul ăsta.
Vrea cu tot dinadinsul să ne convingă că Căcărău e o idee bună de preș, Emil Constantinescu iar are păreri în public iar Guvernul nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i pute – atâta doar că are un deficit mai mare decât în 2008 în vreme ce clasa politică ne spune că nu vine nicio criză.
Dar știți ce aveam în 2009 și n-avem acum? O pandemie tati! În 2009 aveam A-Hapciu-1-N1. Și atunci unele țări s-au jucat de-a lockdown-urile, apropo. Și atunci tot pe motive politice. Cum tot din motive politice la noi pandemia s-a tratat normal – recte ca oricare alt hapciu. Că atâta îi mai trebuia lu’ Băzeus – o carantină. Neironic ajungea Geoană preș dacă așa ar fi stat lucrurile.
Eh, în 2025 apar știri din ăstea care unora le dau vibe de ianuarie 2020. Mie nu, dar aș vrea să mă înșel.
Gândiți-vă un pic: Opțiunea politică ”muie Regimul” are cam 40% din intenție de vot.
În limbaj mai academic, ”candidatul extremist” a devenit o instituție în sine. Lucru pe care te-ai aștepta ca sociologii plătiți regește din bani publici să-l fi priceput până acum. Dar uite că nu l-au priceput (sau nu sunt ascultați) – în condițiile în care Regimul îi dă înainte cu atacatul sonatului ăluia de CG.
Bă nebunilor: nu (mai) e despre CG. Dacă o fi fost vreodată. E despre voi! Mai precis despre ”muie voi” cu orice preț.
Dar cum coaliția lu’ Pește n-a priceput, zic să go full 2009 din nou. Readuceți articole ca ăsta, că ocultismul în public oricum e din nou la modă. H1N1 nu (mai) avem, dar este HMPV și deci este loc de creat material de presă panicard. Mai niște școli închise de-amboulea (ca-n 2009), poate 1-2-3 spitale închise (pot fi alese și la întâmplare, că nu-i ca și cum verifică sau îi pasă cuiva) deși, pentru maximum de efect, trebuie o stare de urgență care să interzică protestele.
E drept, Băzeus n-a fost niciodată atât de diliu să încerce dintr-astea dar Băzeus era totuși politician pe lângă ciudații și vitele cornute care compun actualul Guvern.
Și totuși, gândiți-vă numai cât de bine ar pica. N-ar mai fi nicio surpriză că ar pierde ”candidatul unic” și, într-un astfel de context, Șordan chiar ar putea câștiga. Reamintim că la precedenta joacă de-a pandemia, Șordan a fost curluntrist. Nu s-a înțepat dar nici n-a zis nimic. Good enough. Cu un PR bun poate convinge suficienți oameni.
Unde mai pui că enteresul național și sĂnĂtATea PoPuLaȚiEi, de care știm că nu mai poate Regimul să doarmă de grija-i, ar impune, firește, amânarea alegerilor prezidențiale până la Sfântu’ Așteaptă.
Sigur, ar putea și să iasă îngrozitor de prost – cum anticipa Băzeus în ședința de CSAT din 2009 când a decis că nu-i pasă de A-Hapciu-1N1 și a mers înainte cu campania electorală. Dar, rețineți: Băzeus era politician. Ăștia nu-s calificați nici să-i mute șosetele murdare lu’ Băzeus. Altfel spus, nu e deloc un dat că ar asculta de un sfat bine întemeiat.
Știu, n-avem noi norocul ăsta, dar merge așa de gând în apropierea Blue Monday și pe fundal de smiorc al CNA că totuși cineva tratează jurnaliștii așa cum merită. Sau mă rog, măcar cu instinctul corect.
Apropo, la Digi nu pute a brânză, că Jijinho de Oijer e la ”partidul extremist” ceea ce cam strică feng shui-ul la PNL24.
Dar despre asta, la podcast. Măcar acum avem unde să-l găzduim fără să ne mai temem că vreun individ de gen incert cu părul roz și cu toate dozele la zi e ofensat.
Mai țineți minte campania aia media pro-CG de care ne-a zis CSAT că e identică cu cea lansată de rusia înainte de-a escalada în Ucraina? Gîndul scrisese despre ea încă din 15 noiembrie și arăta că-i foarte probabil a PNL-ului. Dar nu i-a băgat nimeni în seamă.
Și cu asta putem închide subiectul. Sigur, o zi-două shillii de partid se vor detona (am câțiva prin mențiunile de pe X) că stai să vezi, că nu-i așa, că e dezinformare, că o fi, că o păți, dar nu mai ține. Nici shill-ul oficial al PNL, Virgil Guran, nu e foarte vehement în a nega. Motivul e simplu: Pentru că chiar așa au stat lucrurile.
Asta explică și de ce nu a înaintat nimeni o notă de protest către rusia. Un astfel de document ar fi creat crize de râs în toată comunitatea diplomatică. Băiatul ăla ilegitim de la Cotroceni a sperat că poate merge închis, cum s-ar zice între interlopii bine miluiți de Partidul Niciodată Liberal. A sperat că partenerii țării nu vor observa. Ghinion.
Și-acum ce?
Scriam acum 4 ani că acuzația de putinism s-a dus пиздой накрытся după ce matematica de bază a fost fără jenă etichetată drept ”putinism” pentru că nu ieșea cota de Hapciu19 la hectar. Culmea, acum 4 ani și 3 săptămâni dădeam chiar exemplele Diana Șoșoacă și Călin Georgescu (asta apropo și de ăia care acum tot insistă că n-a auzit nimeni de sonat).
După această catastrofă, însă, n-o să vă mai creadă nimeni nici dacă se plimbă un tanc cu Z prin fața Palatului Victoria. Adio și-un praz verde! E конец фильма acuzația.
Nu poți să strigi ”lupul” la nesfârșit. Iar cum ”rușii” și de data asta s-au dovedit cât se poate de români, dacă Doamne ferește chiar vor veni rușii, nu va mai crede nimeni. Și de vină, ca de obicei, este PNL – această organizație cancerigenă care este direct dușmanul României.
Ca reformă, eu propun ca redacția Gîndul, redacția Snoop, câte un om de la noi, de la Pătraru și PS News să înlocuiască CSAT. Nici măcar nu glumesc. Avem la Freedom Alternative Network minimum șase oameni care pot într-o după amiază să-ți compileze o investigație pe orice vrei tu la un nivel net superior compunerilor ălora de la CSAT. La fel și în organizația lui Pătraru, la fel și la Snoop, la fel și la PS News.
Poate că criza nu e una de competență, ci una de selecție.
O rugăminte
Dacă se lasă cu revoluții, vă rog să n-o terminați chiar imediat, ca să apuc și eu s-ajung la Bükreș. Eram prea tânăr în 1990 dar am avut privilegiul să asist de-aproape la căderea regimului Milošević, Gyurcsány, Voronin și Ianukovici. Chiar aș fi foarte trist să ratez căderea regimului Iohannis.
Amu nu zic, dacă se ivește ocazia, nu staț după mine. De-aia e o rugăminte.
Într-o notă ceva mai serioasă, băiatul ăla ilegitim de la Cotroceni trebuie să plece azi. Dacă nu pleacă azi, mai în glumă, mai în serios, vreau să ieșim în stradă.
Vorba marelui poet Bogdan Păstacă: Nu mai e „Muie Dragnea” e „muie întreg Sistemul”.
Cu orice preț, PNL în mod special trebuie desființat. Reprezintă sine die o amenințare la siguranța națională, depășind în acest moment și USR-ul.
Minunat ar fi să putem începe acest proces pașnic. Cu alegeri libere, cu DIICOT, cu noi alianțe și legi în Parlament și în genere în interiorul incintei. Generalmente, e de preferat să râdem, să glumim dar să nu părăsim incinta.
Problema e că acum PNL-ul a părăsit incinta. Și dacă nu revine azi înapoi în incintă – începând cu plecarea băiatului ăluia ilegitim de la Cotroceni, nu mai e amuzant. Pentru țară, zic că nu e amuzant. Altfel, na, show-ul este de foarte bună calitate, n-avem ce comenta.
Ah, și vă rog eu frumos, nu mai fiți vite cornute și nu-i mai plângeți de milă omului Varanului. Gâdea merită toate muile, toate blestemele și toate lăturile pe care i le aruncă acum ciudații ăia de la SOS. De fapt, aș argumenta inclusiv în fața instanței dacă e nevoie, că Șoșo și cu TikTokerul ăla sunt excesiv de modești și de politicoși pe lângă ce merită cu adevărat Gâdea. Latrina 3 varsă borhot, venin și extremism de 20 de ani. Era și timpul ca cineva să apară și să-i răspundă pe măsură!
Cu cât îi plângeți de milă mai mult lui Gâdea, cu atât mai adunați voturi pentru spitalele de psihiatrie. Asta, desigur, dacă nu cumva chiar asta vreți, caz în care, mă scuzați că vă întrerup.
Contrar intelectualilor de carton de pe Internetul de limbă română, extremismul nu are o definiție fixă, ci una aflată mereu în flux, în funcție de opinia publică.
Pe vremuri, liberalii pricepeau lucrul ăsta – ei înșiși fiind la un moment dat ”extremiști” până au câștigat dezbaterea.
În democrație, extremismul și ne-extremismul se negociază periodic la urne, dar și în societate. Însă în prea multe democrații din prezent mecanismul de negociere din societate a devenit disfuncțional.
Conversația publică din România, atât la tembelizor cât și în online este monopolizată aproape total de o perspectivă îngustă a unui pseudo-upper-middle-class foarte îngust (și numeric și la minte!) și concentrat geografic în detrimentul explicit al Țării ca întreg.
De aceea și vedem segmente din ce în ce mai largi din societate fiind dispuse să voteze cu candidați de tipul ”plăcuță suedeză tuturor” – iar acest lucru nu se va schimba. Dimpotrivă! Situația se va acutiza. De unde știu? Păi pentru că cei ce monopolizează discuția nici măcar nu vor să ia în considerare ideea că s-ar putea să fie parte din problemă.
Cum arată în practică
Zilele astea, pe un grup de WhatsApp, au apărut noile punctaje.
Contrar bullshitărelii din public, toate grupurile de interes politic își coordonează agitatori și, da, boți care să le răspândească punctajele.
Existența acestora nu e în sine o problemă (sunt absolut normale în orice democrație și în orice bodypolitic generalmente vorbind). Însă punctajele în sine oferă indicii despre mentalitatea celor care le scriu.
Zilele acestea, punctajul în bula monopolizatoare este nu doar unul toxic și fals, dar și un bun indicator al faptului că fenomenul din spate este unul real.
Pe fapte, lucrurile sunt clare: Sunt 5,13 milioane de angajați de toți în România. Din care cel puțin 2,5 milioane lucrează în IMM-uri (99% dintre ele românești) și cel puțin 1,3 milioane lucrează la Stat. Nu ne mai complicăm cu deconcentratele (numărate la ”întreprinderi mari” de multe ori deși-s de fapt tot bugetari) sau alte nuanțe. E suficientă doar această poză de sus ca să putem afirma că e o nebunie să afirmi că sunt două, sau, mai rău, 5 milioane de angajați la multinaționale în România și, apoi, și mai ticălos, să conchizi de-aici că restul Țării trebuie să se închine la opiniile extremiste ale acestei bule pentru că, dragă Doamne, ei plătesc impozitele. E evident fals și e evident că realitatea e semnificativ mai complicată și complexă de-atât.
20 de ani în care ți se spune că ești special, și mai ești și tratat special nu doar în cultură, dar și în Codul Fiscal… nu-i de mirare că mulți au și ajuns să-și creadă propria propagandă. Mai ales că IT-iștii nu sunt chiar cei mai deștepți oameni din univers, ca normă statistică.
Desigur, astăzi nu mai ține minte (prea) multă lume, dar în 2002 IT-iștii români (și corporatiștii în genere) erau principalii fani ai conspirațiilor cu David Icke, apoi ulterior cu Zeitgeist pentru ca mai apoi să îmbrățișeze wokăismele și științismul, în linie cu Partidul Democrat din SUA. Trebuie să muncești serios să găsești un corporatist român căruia să nu-i fi plăcut Obama, de exemplu. Și mai greu e să găsești un corporatist român pro-Trump (asta deși șefii firmelor-mamă pentru care ei lucrează nu doar c-au votat masiv cu Trump, dar au și finanțat campania republicană – dar nu le spuneți asta că nu vă vor crede oricum).
Reacție justificată
Argumentul acestei minorități tupeiste și supra-reprezentate în conversația publică este unul foarte mercantilist (și fundamentalmente anti-democratic): noi producem PIB deci noi trebuie să contăm.
Eh, populimea nu știe să răspundă intelectual(izat) la asta, dar știe în mod intuitiv că argumentul e o prostie.
Răspunsul intelectual sună cam așa: Păi dacă IT-iștii trebuie să fie speciali pentru că-s 7-8% din PIB, atunci chelnerii, ospătarii, operatorii hotelieri și alții din domeniul larg cunoscut drept HoReCa trebuie să fie de trei ori mai speciali căci aportul lor în PIB este de peste 20%. Nu știați asta, este? Haideți, fiți sinceri!
Când pui problema așa, corporatiștii brusc se supără. Unii dintre ei, mai ales când nu e în public, chiar se ofuscă și o dau pe față: ”Haide dom’le, compari chelnerii cu IT-iștii?”
Această atitudine trădează ceea ce leftiștii (prietenii lor până recent) ar numi clasism. Corporatiștii români sunt într-o mare măsură convinși în mod sincer că ei, ca clasă, sunt ipso facto mai importanți pentru țară și superiori ca oameni celor care lucrează în HoReCa sau construcții (deși aceste două domenii contribuie mai mult la PIB decât IT-ul și domeniile asociate).
HoReCarii și constructorii n-au timp să le răspundă – că-s ocupați să muncească pe bune. Dar știu intuitiv sau chiar instinctiv că civilizațiile mereu au avut nevoie de hanuri și cârciumi plus oameni care să le construiască. Însă civlizația a funcționat foarte bine și când perspectiva dronelor din corporații era absentă total din conversația publică – în linie cu contribuția lor economică reală și cu numărul lor real raportat la populația votantă.
HoReCarii și constructorii nu stau să citească rapoarte de la INS, dar intuitiv își dau seama că, la sfârșitul zilei, ei sunt touși mai mulți decât bășinoșii de la televizor și de pe Internet care-și formează opiniile din PIB și Bursă.
Uitați-vă la poza asta.
Sonatul ăla de Georgescu (sau oricine îi va lua locul) trebuie doar să ia poza asta și să scrie versiunea românească a acestui clip electoral. Nimeni în afara bulei corporatiste nu-i cunoaște și nu-i place pe oamenii din jurul Elenei Lasconi.
Și nu pentru că românii ar avea ceva cu oamenii de afaceri. Există bogați români care au priză la public. Însă nu ăștia din poză. Unde mai pui că poza arată a înmormântare mai degrabă decât a susținere entuziastă – și asta pentru că chiar așa stăteau lucrurile.
Or… voi nu vreți să pricepeți o chestie: 20 de ani de injurii, insulte și, da, dezumanizări în discursul public din partea clasei corporatiste înspre Majoritate chiar au avut un efect. Efectul fiind ăsta: Majoritatea caută să voteze pe ăla/aia care vă enervează cel mai tare. De preferință un candidat care vă face să vă fie frică. Cu cât vă câcați pe voi de frică mai tare, cu-atât le place mai mult acel candidat.
Toate aceste aroganțe, comise în cvasitotalitatea lor de această minoritate tupeistă, au un cost. Și nu doar un cost politic. Ci și unul social.
Bucurați-vă că românii sunt de treabă și dau numai cu ștampila. Să ziceți mersi că n-au aflat încă românii de cheltuitul banului în scop politic. Dar, fiți pe pace, că vor afla până la urmă.
Să nu vă mire dacă peste 2-3-4 ani acel afiș standard pe care scrie ”În această unitate ne rezervăm dreptul de-a ne selecta clientela” începe să se și aplice explicit politic.
Ăla care te duce pe tine cu Uberul, ăla care-ți servește cocktail-ul de mango, ăla care-ți pune coletul la Ship&Go, aia care-ți face coafura șpețki cu care mergi în club, patronul și angajații clubului în care mergi, cei care-ți răspund când suni la call center că nu-ți merge aplicația… toți ăia sunt din bula ailaltă. Aia mult mai mare cu accente de Majoritate. Și ăia încep ușor ușor să considere că tu ești dușmanul.
Probabil (sigur) n-au dreptate. Sau măcar nu în totalitate. Dar dacă răspunsul tău e să-i faci analfabeți și să-i dezumanizezi, nu faci decât să-i convingi că au dreptate. Dacă nu l-ai citit pe Ellul încă, poate ar fi cazul s-o faci. Dacă tot te dai așa intelectual și le știi tu mai bine.
Există și ieșire din asta
Vestea bună e că toată nebunia asta nu e nici inevitabilă și nici ireversibilă.
Însă sunt pesimist că ieșirea va fi una pozitivă și rapidă. Și sunt pesimist deoarece corporatiștii, ca tagmă, nici măcar nu vor să întrețină ca exercițiu intelectual ideea că poate, dar doar poate, ei se înșeală măcar parțial. Și că poate, dar doar poate, cine nu-i de acord cu ei nu-i obligatoriu să fie dement, analfabet, bolnav psihic sau creștinopat sau alte insulte la modă în bula aia.
Altfel, nici nu trebuie făcute prea multe lucruri (și absolut nimic radical) pentru a coborî temperatura în societate. E de fapt chiar simplu:
Aruncați LGBT-iștii sub autobuz (legislativ rămâne legea fix ca acum, Legea 61/1991 se aplică mai serios la ”parade” și presa mută subiectul unde merită: adică la ”și altele” sau la ”curiozități” la pagina 38 – nu pe prima pagină!)
Puneți un premier care să dea cu pumnul în masă vizibil la UE. De preferință să se și exprime cu ”fă, știi ceva?” înspre Ursula von der Leyen. E ridicol să continuați să negați că relația României cu UE e disfuncțională și în mod frecvent în dezavantajul cetățenilor români. Hai să zicem că parțial asta s-a mai întâmplat în ultimul an. Dar e nevoie de mult mai mult și semnificativ mai vizibil
O lege FARA. E ridicol să continuăm să pretindem că nu există ingerențe străine în conversația noastră publică. Și, da, o lege FARA cinstită se va aplica și celor de pe statul de plată al BND, nu doar celor aflați pe statul de plată al GRU, FSB sau Partidul Comunist Chinez.
Mai țineți și cu ai noștri. Sigur, legile sunt ”egale” și ”neutre” – dar practica nu-i așa. Și e ridicol să tot continuăm să ne facem că nu vedem. Magazinul mic sătesc este sufocat de birocrație și controale însă, ca prin miracol, aceleași controale nu calcă și la franciza ”La doi pași” (deținută într-un final de nemți) și nici la PROFI-ul din sat. Oamenii văd lucrurile astea. Și niciun grafic și niciun articol pompos și intelectual în Contributors n-o să-i convingă că se înșeală.
Atât. Faceți-le pe astea și o să vedeți cum coboară temperatura în societate.
Se va întâmpla asta? Da. Doar că nu mâine (cum ar trebui!) ci peste alți câțiva ani când temperatura va urca la cote insuportabile și singura opțiune rămasă va fi fix asta: constatarea faptului că opiniile acestei bule marginale nu mai captează imaginația publicului și sunt de fapt chiar ele extremiste.
Dar până atunci, vom continua să admirăm clovnerie din ce în ce mai periculoasă dar și amuzantă simultan. Căci de-aia e Caragiale actual și astăzi. Apropo, scrierile lui Caragiale de acum mai bine de 130 de ani despre presa liberă nu necesită decât mici retușuri pentru a fi un text scris în decembrie 2024.
La sfârșitul zilei, corporatiștii de azi sunt niște bonjuriști mai proști, mai egoiști și finalmente mai rău-intenționați.
Bonjuriștii din secolul al XIX-lea, de bine de rău, întâi au construit o țară înainte să-și facă o camarilă cu care griftuiau Banca Națională. Bonjuriștii de astăzi au pretenția să fie venerați și tratați special în Lege pentru că știu un framework și au link-uri către Stack Overflow. Bonjuriștii de astăzi, murdari la gură de engleză, au tupeul, nesimțirea chiar, de-a insulta milioane de concetățeni pentru că nu vor să adopte politici și idei care n-au trecut testul referendumului în principiu nicăieri. De bine de rău, bonjuriștii din secolul al XIX-lea măcar au câștigat dezbaterea. Ăștia de azi vor prestigiu pentru simplul fapt că respiră.
Alegerile s-au anulat, dar campania (atâta cât a fost) a scos la iveală câteva blocaje mentale la nivelul comentariatului. Odată ce le vezi, nu ai cum să nu constați cât de prevalente sunt și totodată cât de toxice sunt pentru temperatura discursului public.
Cei mai vocali oameni de pe X și Facebook pe românește au între 40 și 50 de ani. Oameni hârșâiți în tranziție care au rămas cu o traume și obsesii. Una din ele fiind asta: Văd FSN-iști peste tot. N-ai cum să le explici că Vadim a murit și anul 2000 a fost acum 24 de ani.
Pe 24 noiembrie și 1 decembrie au votat oameni născuți în 2006. Adică oameni care s-ar putea să nu și-l amintească nici pe Băsescu președinte, darămite pe Iliescu. În 2028, la parlamentare, vor vota oameni care nu au cum să și-l amintească pe Vadim, pentru că a murit când ei erau în scutece. În 2030 vor vota președintele și oameni născuți în 2012. În ritmul ăsta, în doar 6 ani, vă veți mira de ce acuzele de USLamism nu merg.
Este chiar amuzant (într-un fel) că cei mai ”progresiști” comentatori sunt de fapt foarte ”conservatori” și refractari la a accepta niște realități. România 2024 e aproape literalmente altă țară față de România 2000. Cel puțin 1/3 din votanții de atunci au murit!
Când îl faci pe Simion FSN-ist (care avea 3 ani la Revoluție!!!) spui mai multe despre tine decât despre Simion sau votanții săi. Ne spui că nu te-ai mai uitat în buletin cartea de identitate de prea mult timp. Obsesiile din tranziție nu se ”traduc” nici măcar aproximativ pentru climatul de opinie real din 2024.
În noul Parlament vor lua loc oameni care nu erau născuți când exista FSN sau FDSN. Sau parlamentari ca senatorul Tasnádi István care încă era în scutece când se desființa FSN.
Da, aproape 80% dintre alegătorii de la parlamentare sunt născuți în comunism. Dar, dacă suntem sinceri cu noi înșine, chiar contează dacă aveai 5 ani (sau chiar 15) la Revoluție sau dacă aveai 30. Privind lucrurile așa, constatăm că generația tranziției este acum la putere, electoral vorbind. Grupa de vârstă 35-64 are aproape 60% din voturi.
Nimic în neregulă cu asta. Nu e vina lor și e o reflecție a inerției demografice. Însă, problema apare când doar perspectivele și obsesiile acestor generații sunt ”permise” și au cel mai mare megafon. Și poate că nici asta n-ar fi așa o mare problemă dacă decrețeii târzii n-ar fi atât de isterici și oripilați când constată că spre 40% din societate pur și simplu nu le acceptă (și deseori nu le înțelege și nici nu vrea să le înțeleagă) premizele de la care își construiesc viziunea asupra lumii.
Traume
Generația care a crescut în anii ’90 și a apucat să voteze la alegerile din anul 2000 are o serie de traume. Din nou, nu e vina lor. Așa au fost vremurile.
Nu a fost amuzant să ai de ales între Iliescu și Vadim (nu mai amintesc astăzi că Vadim era pro-NATO și CTP virulent anti-NATO). Nu a fost amuzant să treci prin inflație de peste 200% și să rămână cu două cifre până în 2004. Nu a fost amuzant să trăiești în niște orașe semnificativ mai insalubre, muuuult mai violente și incomparabil mai sărace decât sunt orașele României de astăzi.
Desigur, pe lângă traume, aceste experiențe au făcut această generație și mai rezistentă la șocuri. Însă nu pe toți.
Când îi văd pe băieții și fetele de 40-45 de ani deloc săraci cum se lamentează despre inflație de 6% nu pot decât să mă gândesc dacă nu cumva am trăit în țări diferite. În 1997 se dubla prețul majorității lucrurilor de la o lună la alta. Și în unele cazuri de la o săptămână la alta. Și, deși toată lumea recunoștea problema și se discuta cum să fie atacată, isteriile în rândul oamenilor obișnuiți arătau altfel.
Strict politic, generația anilor ’90 s-a entuziasmat la victoria CDR din 1996, chit că a trebuit să accepte și o clovnerie a Curții Constituționale (similară cu cea de acum câteva zile). Și apoi aceeași generație s-a văzut dezamăgită de CDR care a guvernat per ansamblu prost – dar totuși a împins niște reforme necesare.
Eh… în 2000 când votanții au dat cu ștampila-n cap CDR-ului, atunci s-a născut discursul de care nu mai scăpăm nici astăzi (de la aceiași oameni!). Îl știți – discursul de votat cu stabilitatea și neapărat anti PDSR/PSD – iar cine nu-i de acord e FSN-ist. Un discurs nu neapărat rău și nu neapărat greșit.
Însă, în 2024, fix aceiași oameni sunt șocați că fix discursul lor e folosit și de votanții USR, și de cei ai AUR și de cei ai celor două spitale de psihiatrie. Iar la acest șoc reacția e la fel ca-n 2000 – săriți muică! FSN-iștii! Numai că între timp țara s-a schimbat.
Dați o raită pe portalul cdep și lecturați grupul parlamentar al FSN. Mulți îs morți (sau or să fie morți în următorii 3 ani) sau ieșiți din politică (fie voluntar fie via dosare penale).
Țara astăzi nu mai e aceeași ca acum 34 sau 24 de ani. Fizic vorbind. Dar, din ceva motiv comentatorii nu se pot adapta. Îs blocați mintal pur și simplu în 2000.
Obsesii conexe
Cei care aveau peste 20 de ani la Revoluție și au urmat o carieră care implică și vorbitul în public au astăzi 55-60 de ani și sunt la vârful carierelor lor. Din păcate, însă, au ”cărat” după ei și obsesii care pur și simplu nu mai sunt de actualitate.
Spre exemplu: În 1993 încă mai era în viață Horia Sima și ceva fani originali de-ai lui. Își publica cărți în România și ”ordinele” lui erau ascultate. Și fanii lui nu erau deloc oameni de treabă sau pașnici.
Pericolul legionar, chiar dacă exagerat de Ion Iliescu pentru beneficii politice, era totuși unul cât de cât real. După moartea lui Sima subiectul a rămas redus la câțiva dilii marginali până astăzi, când subiectul iar e bun pentru motive politice.
În 2024, însă, cuvântul legionare în top cele mai căutate în dicționar. Și nu (neapărat) pentru că nu este suficientă educație – ci pur și simplu pentru că au trecut 31 de ani de la ultima dată când chiar a contat subiectul. Iar 2024 este deja suficient de departe de anii ’30 încât pur și simplu nu mai suscită aceleași emoții apelativul de ”legionar”. Dar, cum Statul are nevoie de niște show pentru a-și acoperi propria incompetență, iar Statul e condus tot de această generație,… asta e singura idee care le-a venit: hai să găsim niște ”legionari”.
Și, doar cei care aveau peste 20 de ani la Revoluție percutează la asta. Și dacă le spuneți că show-ul grețos de la Tâncăbești e perdea de fum, se supără. Degeaba le arăți că dileala aia strânge tot 20-30 de oameni de 30 de ani. Iată imagini din 1994. Și presa vorbind despre asta în 2013. Și imagini din 2016 – pe ăstea nu le-ați văzut la televizor deși nu sunt cu nimic mai puțin șocante și dilii ca cele din 30 noiembrie 2024. Diferența față de 1994, 2013 sau 2016 e că în 2024 îi era util Regimului să ți le bage pe gât și să te sperie cu aproximativ aceiași 30 de dilii.
Însă, și Regimul pare să uite aceeași chestie: Perspectiva celui de 50 de ani nu mai este norma absolută. Și nu în sensul că sunt mai mulți legionari – ci în sensul că mult mai puțini oameni mai dau doi scuipați pe tot subiectul. Putem să ne ”certăm” dacă asta-i bine sau nu – însă nu asta contează acum. Ce contează acum e că narațiunile din 1991 sau 2000 nu mai au prea mult public în 2024.
Alt exemplu: Văleu investitorii!
În 1991 (și, sincer, până prin 2005-2006) subiectul investitorilor era unul real și legitim. Nu doar pentru că erau rari, dar și investițiile erau mici. Țara era săracă. Era alt context.
În 2024, însă, nu mai e chiar așa. Nu se întâmplă nimic foarte nasol dacă OMV e luat mai tare la rost. Sau dacă, Doamne ferește!, grupul Schwarz (care deține Kaufland și Lidl) ar fi pus să plătească taxe la același nivel cu cele plătite de antreprenorii români. Nu spun că aceste politici ar fi neapărat bune – dar spun, insist chiar, că obsesia de tranziție ce plângea de milă investitorilor la orice pas pur și simplu nu mai ”ține” astăzi. Și electoratul nu e chiar așa de prost.
În 1999 puteai convinge electoratul (pentru că era și adevărat) că e o idee proastă să supărăm fie și numai unii investitori. Însă în 2024 populimea observă niște lucruri și pur și simplu nu acceptă ca magazinul familiei lui să plătească taxe de 8 ori mai mari decât concurența sa.
Mai nou lanțurile multinaționale se extind și la țară. Probabil că ar fi câștigat competiția oricum (grație economiei de scală) – însă nu poți învinui electoratul că observă totuși că, după ce că pierde competiția, o pierde și mult mai repede din cauza Statului care tratează compania străină mamut cu mânuși și pe el cu ANAF Antifraudă și birocrație împovărâtoare.
Sau mă rog, poți învinui electoratul – dar dup-aia să nu te superi că nu mai votează cu tine (USR-PNL) și mai încearcă și cu alții. Da, și ăia îi vor dezamăgi – dar, la urma urmei, pe tine nu te-a dezamăgit CDR? Tu ai continuat să bagi fise (Alianța ”DA”, ACL, USR etc.) – și poate și ei. Dar la un moment dat ei nu v-au mai crezut. Și asta nu e vina TikTok-ului, ci chiar a voastră. Și, parțial, taman din cauza blocajelor voastre mentale.
Referințele culturale încremenite
Nimic nu a scos cel mai tare în evidență blocajele de mai sus decât mitingul din 5 decembrie. Iată invitații:
Oana Pellea (63 de ani), Victor Rebengiuc (91 de ani!!), Mariana Mihuț (82 de ani!), Marius Manole (46 de ani), Mihai Călin (56 de ani), Dan Teodorescu (60 de ani) & Trupa Taxi, Oana Gheorghiu (55 de ani), Carmen Uscatu (49 de ani), Radu Vancu (46 de ani), Cătălin Striblea (47 de ani), byron (47 de ani), Valeriu Nicolae (53 de ani), Tudor Chirilă (50 de ani).
ZERO personalități sub 45 de ani. Pentru partida care se revendică de la placa progresistă a reprezentativității, mitingul a fost semnificativ mai puțin reprezentativ pentru populația României decât un miting făcut de AUR sau chiar unul făcut de PSD (pe vremea când PSD încă mai făcea din astea).
Știu, nu vă place să citiți lucrurile astea. Vă enervează. Vreți să mă faceți putinist sau mai-știu-eu-ce-ist. Dar, oricât de enervant ar fi, este totuși adevărat.
Generația ”la putere” de acum nu convinge. Și nu convinge pentru că are povești vechi. Prăfuite. Ieșite mult din mentalul colectiv. Bune ele pentru bulă, dar nicidecum pentru apel național. Cultural vorbind, mitingul ăla a fost irelevant. Politic vorbind, mitingul ăla a fost dăunător pentru candidata pe care își propunea să o susțină. În seara aia Lenuța a mai pierdut 200.000 de voturi minimum.
Mai lipsea Cargo, Alexandru Andrieș și trupa ZOB ca să fie adunarea de bumări completă.
Tudor Chirilă întruchipează cel mai bine ce descriu aici: Un om care la 50 de ani cântă despre cum are 18 ani. Cultural vorbind, se vede ca Dracu’. Și nu le spune nimeni asta căci, nu-i așa, cum să ofensăm icoanele culturii de tranziție?
Nimic din toate astea n-ar fi o problemă dacă și-ar vedea de arta lor și n-ar încerca să ne convingă că bula lor e deținătoarea adevărului absolut, doar pentru că ei s-au născut când trebuie și s-a nimerit să fie printre primii care încearcă o chestie în haosul din anii ’90.
Să fim bine înțeleși: Nu le neg și nici nu le iau în balon talentele acestor oameni. Dar le pun la îndoială capacitatea de-a fi reprezentativi, inclusiv pentru generația lor.
În loc de încheiere
Dacă zoomerilor le reproșez că îmbătrânesc prea repede atât mental cât și fizic (și există și ceva studii/date pe subiect care confirmă că nu doar mi se pare mie), generației 45-65 îi reproșez că merge prea tare în direcția cealaltă.
E foarte bine să fii tineresc toată viața. E foarte bine să încerci măcar să ții pasul cu lumea. Și, da, uneori e foarte bine să fii reacționar și să arăți când direcția în care merg lucrurile nu e una fericită. William F. Buckley definea conservatorul ca cel care stă uneori împotriva istoriei și zice ”STOP!” în special atunci când nimeni nu e dispus să facă asta.
Însă, tot Buckley mai povestea și despre limite. Or,… prea mulți exponenți publici ai generației de tranziție nu arată și că înțeleg limitele.
Nu poți să-i faci proști/putiniști/cretini/spălați pe creier/talibani/etc. pe toți care nu-s de acord cu tine. Mai ales dacă se numără în milioane.
Nu poți să te comporți la 60 de ani în public ca și cum ai avea 18. Nu merge. Mai ales nu în context politic. Există o vreme pentru toate.
Sau mă rog, poți face lucrurile astea dar să nu te mire dacă ești ignorat(ă). Sau dacă rezultatul e opus celui scontat.
Generația de tranziție (în special cei din zona vizibilă public – oameni de afaceri, artiști, jurnaliști, publiciști, etc.) seamănă cel mai mult cu urbaniții superficiali din SUA (care de asemenea pierd alegerile pe bandă rulantă și pe bună dreptate): hiper-materialiști, ignoranți față de restul țării, excesiv de aroganți și cu un simț al penibilului foarte scăzut.
E adevărat, au și o scuză. Și încă una bună! Când ești abia ieșit din comunism, ești hămesit(ă) de… orice. Vrei bani mulți, vrei să vezi tot, vrei să cunoști mulți oameni, vrei… orice. Și părinții te-au încurajat căci sperau măcar prin tine să-și trăiască viața pe care ei n-au putut-o avea în anii negri ai comunismului.
Însă vine o vreme când mai trebuie să te și oprești și să te întrebi dacă nu cumva totuși te mai și înșeli – și a cam venit, chiar dacă n-ați observat-o încă. Lumea s-a schimbat – predominant în bine. Însă nu la fel pentru toți. Or… în democrație contează opinia tuturor, nu doar a celor cu contracte la televiziune și la teatre (predominant de Stat – dar care se dau mari liberali oricum).
Dacă generația de tranziție își dorește să continue să conteze politic, trebuie să înceapă să învețe și să asculte, nu doar să țină predici.
Sau, ziceți că-s eu nebun. Și faceți cum ați făcut până acum. Și-o să vă măture Internetul fără niciun fel de milă. În 2028 mult noroc să-i convingeți pe cei născuți în 2010 și crescuți exclusiv în prosperitate cu icoane culturale trecute bine de 60 de ani care le vorbesc despre obsesii ce preced nașterea lor cu zeci de ani. Sigur o să meargă 👍🏻
Atacuri hibride sau nu, Regimul e deconectat grav de popor. Și nu pare dispus nici măcar să încerce să se reconecteze. Și asta fix din cauza blocajelor mentale de care vă zic. Că ele sunt și în instituțiile statului, nu doar pe scenele mitingurilor zice-se ”pro-europene” (thuamne ce sintagmă cretină – să sperăm că va fi îngropată, politic vorbind, deodată cu candidatul Lasconi).
„Documentele CSAT desecretizate de președinție nu mai lasă nicio umbră de îndoială: „fenomenul Georgescu” a fost planificat și lansat în mod profesionist de unități operaționale de manipulare a opiniei publice comandate din Rusia.” își începe propovedaniaministrul propagandei CTP.
„CSAT tocmai ne-a dat dovezi că alegerile au fost influențate de Rusia.” zice, ceva mai circumspect, deputatul USR Claudiu Năsui.
Este clar că această desecretizare are rolul de-a demoraliza oamenii reali din cultul CG. Dacă-mi permiteți să mă exprim ca la CSAT, din analiza preliminară a spațiului informațional reiese că strategia se bucură de un oarecare succes: Tiktokerii mai de etnie cu multe vizualizări au început să aibă îndoieli, ăia de pe lângă CG s-au apucat din senin să facă amenințări iar soldățeii ce deranjează secțiunea de comentarii au venit cu script nou.
Raport SRI, desecretizat la 4 decembrie 2024
Cultul sonatului s-a legat de partea asta cel mai mult, insistând că nu pot exista conturi de TikTok din 2016 întrucât TikTok există din 2017. Cultul sonatei contracarează cu pagina de Wikipedia care zice că TikTok există din septembrie 2016. Ambele culte mănâncă borș.
În septembrie 2016 exista musical.ly și Douyin. Cel din urmă există și acum (din el a evoluat TikTok), iar TikTok așa cum îl știm astăzi e de fapt rezultatul mai multor fuziuni care au implicat și conturi. Așa se face că poți găsi pe TikTok conturi chiar și din 2014, deși în 2014 nu exista nici denumirea de TikTok și nici măcar ByteDance Ltd, conglomeratul chinez ce deține astăzi serviciul.
Traducere: Ăsta e subiect de pierdut vremea. Lucru foarte avantajos pentru ambele tabere. Mergem mai departe.
Raport SRI, desecretizat la 4 decembrie 2024
Porțiunea asta e cea pe care se bazează Divizia Presă când spune că CSAT a dat dovezi că rusia e de vină. Numai că sunt două probleme:
SRI citează TikTok și-i crede pe cuvânt. De ce credem pe cuvânt partidul comunist chinez?
Din structura notei vedem că mențiunea cu Sputnik e separat față de discuția punctuală despre oamenii reali fani ai sonatului care se coordonau pe Telegram. În cel mai bun caz discutăm despre amatorism. Editorializări din ăstea citești pe bloguri marginale (ca ăsta, de exemplu), nu într-un raport de securitate prezentat CSAT-ului.
Dar e okay, SIE a venit direct cu compunere de nivel grădiniță. Dar până acolo, mai e asta:
Raport SRI, desecretizat la 4 decembrie 2024
Deci SRI se plânge în CSAT că funcția de report n-a funcționat pe social media și își fundamentează smiorcul pe opiniile unui ONG belgian? Pe bune?! Ăsta e nivel de analiză de-l vezi pe Reddit – mai precis pe cele mai eurofanatice și mai virgine subreddit-uri.
Trecând peste asta, presupunând că 100% din porțiunea asta e adevărată, de-aici aflăm doar că TikTok ar putea lua o amendă de la AEP (oh nu!) și că TikTok sunt niște ipocriți că nu-și respectă propriile reguli – moamă ce revelație! Trebea un document CSAT redactat de băieți plătiți regește ca să aflăm asta! Pă bune mă?!
Și-apoi vine în sfârșit prima chestie concretă:
Raport SRI, desecretizat la 4 decembrie 2024
Okay, deci domnul Peșchir a ”ars” niște bani făcuți din crypto finanțând niște terchea berchea doi lei perechea să zică de bine de sonat. Okay, și? În cel mai bun caz îi dai o amendă dacă demonstrezi că a dat bani după termenul legal. Și atât.
Lucrurile astea au fost și pe masa CCR și, în mod corect, juzii au decis cu 9-0 să lase turul 2 să curgă normal pentru că pur și simplu insinuările astea nu ”țin” în nicio instanță. Cel puțin nu în Europa.
De fapt, devoalarea activităților lu’ Beșchir ăsta îi dă un alibi excelent sonatului. Georgescu poate să zică fix așa: ”Păi io v-am zis că poporul face campanie pentru mine, nu eu. Eu am cheltuit zero lei, așa cum am declarat la AEP.”
Sigur, putem să râdem de el (pe bună dreptate) că n-a făcut și el cum face toată lumea – adică să-și plimbe banii de campanie printr-o firmă de casă и всё проидёт. Dar, dincolo de asta, legal asta nu e o dovadă de nicio infracțiune. E doar o dovadă că sonatul (sau ăia din spatele lui) îs la fel de amatori și au chiulit la cursurile despre cum să nu strălucești din quasar.
”Actor statal” dar se bat cap în cap
Raport SRI nr. 2, desecretizat la 4 decembrie 2024
De porțiunea asta se leagă CTP și compania de sunet spunând că nu mai există nicio îndoială. Atâta doar că există.
Un grup de scurgeri (cuvântul „exfiltrare” nu există în limba română, apropo) care publică din multe țări dar nu și din rusia poate fi:
Un grup care nu are acces în rusia
Un grup condus de un rusofil de oriunde din lume
Un grup coordonat din rusia
Un grup coordonat de rusia
Divizia Presă a luat în considerare doar ultima variantă. De înțeles. Pentru scop de propagandă, merge. Însă, dacă vreți să-l arestați pe sonat, nu merge. Fac pariu că sonatul nici nu știe ce-i aia un credențial.
Dar problema și mai mare e că mesajul din raportul SRI este contrazis de raportul STS din aceeași ședință CSAT și declasificat deodată cu ăsta. Ia aici:
Raport STS, desecretizat la 4 decembrie 2024
Traducere: Nu s-a-ntâmplat nimic. Totul a mers brici.
De altfel, raportul STS e cel mai profesionist document din cele 5 desecretizate ieri.
Și-acum întrebare? Cine mâncă borș? Și variantele sunt următoarele:
SRI mâncă borș (la urma urmei CSAT-ului i-a fost servit mai mult innuendo decât lucruri concrete)
STS mâncă borș (încearcă să-și acopere propria incompetență cu un raport scris foarte frumos)
Ambele mâncă borș
Ambele spun adevărul. Adică a existat o scurgere dar a fost irelevantă pentru procesul electoral – sistemul de trasabilitate al STS făcând imposibilă frauda fără a fi detectată, chiar și dacă un login ar fi fost compromis.
Nu știm care din cele 4 e mai aproape de realitate. Dar un lucru e sigur: modul cum a relatat presa despre această fațetă este exaltat, ca să rămân politicos.
Raportul MAI desecretizat tot ieri remarcă o similitudine a campaniei sonatului cu o campanie din Ucraina de-acum 3 ani. Okay, ăsta e un indiciu solid, dar nu neapărat o dovadă. Însă tot raportul MAI mai zice ceva ce coincide de altfel cu ce era deja disponibil în spațiul public:
Raport DGPI către CSAT, desecretizat la 4 decembrie 2024
Adicătelea mai multă lume s-a dus să vadă cine-i sonatul după primul tur iar înainte de 24 noiembrie nu se vede o amplificare artificială. Păi asta știam deja. Și o știa și presa, care acum se face că nu știa și-i dă înainte cu mitologie.
De unde știam? Păi de la Expert Forum (finanțat de KAS/BND) – via G4Media (aceiași finanțatori).
Altfel spus, întreaga poveste cu ”candidatul TikTok” e profund umflată. Pentru sonatul ăsta au tras tare niște unii pe TikTok, dar nicidecum atât de tare precum s-a tras pentru Simion, Ciolcu și Lasconi.
Tot de-aici aflăm că totuși sonatul ăla a convins oameni reali cumva căci dacă era să fie TikTok glonțul de argint acum ”jucau” finala Simion cu Ciolacu, nu ăștia doi care au fost mult sub Simion și Ciolacu la vizibilitate pe TikTok.
Amatorism
Cu excepția raportului STS, celelalte patru documente desecretizate ieri conțin diferite grade de amatorism. Dar fițuica de la SIE e cea mai șocantă dintre toate. E în esență o compunere. Nu spune absolut nimic nou și, sincer, putea fi generată cu ChatGPT. Nu mai pun poze. Îl descrăcați voi și-l citiți de-aici.
Scopul campaniei pro-Lasconi e să facă cetățenii să se teamă și să voteze de frică. Aflăm duminică dacă a funcționat.
Dar, până duminică, această desecretizare va mai convinge pe vreo câțiva să se teamă de altceva: recte de faptul că aparatul de siguranță națională – plătit regește, de altfel – e populat cu (mult prea mulți) băieți și fete a căror analiză de intelligence n-ar strânge 20 de followeri pe X ca OSINT.
De asta, de-a lungul anilor, am râs de majoritatea conspirațiilor cu serviciile. Pentru că amatorismul domină. Dar să le vezi desecretizate cu ștampila lor pe un subiect sensibil pe care se întâmplă să-l mai și știm… e genul de confirmare care poate-i câștigă alegerile sonatei dar și cimentează neîncrederea în acest Regim.
SRI – 5,49 miliarde lei
STS – 1,9 miliarde lei
SIE – 700 milioane lei
DGPI – 330 milioane lei
De aproape două miliarde de dolari plătitorii de taxe primesc o compunere și o campanie isterică bazată pe frică drept apărare în fața unei amenințări cibernetice.
Dacă atât s-a putut, atunci deja nu suntem apărați informațional. Și abia aia e o problemă mare. Și, mai rău, pariul ”sigur” vândut electoratului este pe more of the same. Asta mai puțin pentru minoritatea gălăgioasă care crede sincer că președintele Lasconi poate face reforme în zona asta – o credință la fel de debilă ca cea a bulei sonatului care crede că președintele poate ieftini curentul.
În loc de concluzie
Așadar, desecretizările de aseară nu spun mare lucru. Dau ceva de molfăit la presă și maaaaayybeeee îi cresc șansele sonatei de-a-l bate pe sonat. Dacă doar ăsta era scopul, okay, bine. Numai să nu plângeți dup-aia când următorii președinți vor face fix la fel.
Însă dacă scopul era mai mare, veștile nu sunt bune.
Cei speriați de sonat așteptau ceva mai solid cu care să-și convingă prietenii/rudele. Sau măcar ceva cu care să poată argumenta că trebuie arestat sonatul. Sau… ceva util în vreun fel?! Atât s-a putut.
Pe fundal, ”lumea bună” se comportă ca baronii PSD. Mai nou șefii de la grifturile de asociații de ”antreprenori” vor să le impună pe față angajaților cu cine să voteze. Când făcea PSD-ul din astea, luau (pe bună dreptate) plăcuțe suedeze.
Dacă iese sonatul președinte, va fi în principal din vina sonaților și psihoticilor din cealaltă bulă. Și abia în subsidiar din vina rușilor, sud-africanilor și boților anonimi.
Boții anonimi (rusești, interni, de care-or fi) și prostia unui segment al populației i-au dat sonatului un bobârnac de la 6% la 22%-ish. Dar de la 22%-ish la cât o scoate duminică, predominant ”lumea bună” îl va fi crescut pe diliu. Pentru că nu vrea nicicum lumea bună nici acum, după repetate șuturi în dinți, să învețe despre reactanță.