Cenzura germană e iară la modă

Țineti minte când, la început de 2016, eternul cancelar german dăduse consemn că la Köln, mai ceva ca-n Tien An Men, nu s-a întamplat nimic? Atunci presa de opoziție, în special proteica “extremă dreaptă”, și publicațiile rusofile, au sărit să expună pe larg ce s-a întâmplat. După tot felul de acrobații eșuate, după o acumulare de mărturii, presa mainstream nu a putut îngropa subiectul și a trebuit să se replieze pe relativizarea lui.

Ați mai văzut elemente din astea de sute de ori – de pildă atunci când se prezentă în materiale despre valul de atentate “informația” că respectivii atentatori sunt nereprezentativi, că au probleme mintale etc. Sau, mai recent, cu sparanghelul.

Schema se reia: trebuie să credem că nici măcar nu există raportul unui angajat din Ministerul de Interne german, susținut de o listă de experți, cum că gestionarea covidului a făcut mai multe victime decât covidul; că acel angajat a scris cel mult în nume propriu, și că merită anchetat și sancționat. Că acest fapt, exploatat (as it would) de propaganda rusească pe care nu ne mai săturăm să o combatem gratis sau remunerat, este fabricat de respectiva propagandă. Asta deși e discutat public în ziare mainstream, cum a fost și Köln.

Și în felul ăsta vedem că valorile pe care ni le propun mai-marii noștri sunt de calibru orwellian. Ce-mi trebuie mie dictatură ca-n Rusia când, iată, mi-o pot lua direct de la Berlin?

Ce-mi trebuie mie cenzura unidirecțională a lui Putin, care joaca pe greșelile noastre, incluzând cenzura bidirecționala a lui Merkel și Iohannis? Ce-mi trebuie mie cozi de topor și imbecili ca la Russia Today când, iată, îi am pe banii mei la UE?

Putem să ne uităm totuși la cifre?

Radio Europa Liberă scoate un material propagandistic despre imensa tragedie a sarcinilor la adolescente.

Urmează obișnuitul tipar: sunt invocate sarcini din intervalul 15–19 (10% din totalul nașterilor) pentru a construi un argument despre sarcini sub 15 ani. Undeva în articol se scapă informația că ar fi 10.000 de nașteri „la minore” (intervalul dintre [vârstă neprecizată] și 17 ani) pe an, în altă parte se precizează că ar fi 18.000 de copii născuți din aceste sarcini — imbecilii care lucrează pentru alte oficine de presă par să fi preluat ultima informația sub forma „sunt 18.000 de mame”, pentru că n-au înțeles, și nu a avut interes să le explice nimeni, că evenimentul nașterii poate include mai mult de un copil.

Intervalul este din prima suspect: 15–19 acoperă perioade cu totul peste vârsta consimțământului legal, și nu precizează câte sunt înspre 15, și câte înspre 19; s-ar vedea clar că majoritatea sunt înspre 19, deci includ femei căsătorite, la casa lor.

Acest interval este amestecat abuziv cu categoria „mame minore” — aș presupune că aceasta e deoarece publicul trebuie să rămână cu impresia că mamele au în general pe la 14 ani, sau chiar pe la 11. Și veți constata empiric că tocmai aceasta e impresia, la nivelul opiniilor exprimate.

Nicăieri în acele materiale nu ne e dat explicit numărul de mame, pe categorii de vârstă, și nu ne e indicat niciun număr pentur mamele sub 15 ani. Nu doar atât: nu ne este indicată nicăieri originea etnică a respectivelor mame — pentur a putea corela informația cu tiparurile nupțiale, sexuale, educaționale ale categoriilor implicate.

O comunitate de romi, unde căsătoria are loc la 15 ani, nu va considera o sarcină la 16 ani ca fiind nedorită; într-un asemenea mediu, o sarcină la 12 ani e și ea mai acceptabilă decât oriunde altundeva în România.

Influența factorului etnic este vizibilă și dacă ne uităm care sunt primele țări din clasamentul sarcinilor timpurii în Europa (din nou, categoria e 15–19!): primele patru locuri nu au nimic în comun unul cu altul, în afară de ponderea romilor în populație.

Apoi: 10% e cică mult (în Africa e pe la 20%), dar nu vă închipuiți că restul țărilor europene au 0,1% — Anglia, de exemplu, are 4%.

Întâmplător, am dat și peste acel rarissim material care se scapă privind numărul total de nașteri sub 15 ani: vorbim de 500–700 de fete pe an. Acest număr a fost divulgat de activiștii de la Scena9, dar ținut izolat de restul dezbaterii — numerele sunt cunoscute, sunt doar obscurate.

Cam 1.000 din 10.000 de fete în total nasc la vârste inacceptabil de mici; restul sunt doar tinere, dar pot fi mame cât se poate de responsabile.
Obscurarea lor arată că și activiștii care le susțin știu că numerele sunt totuși *foarte mici*.

Acesta este fenomenul pentru care trebuie să avem educație sexuală în școli. O educație care nu i-ar împiedica pe copii să facă sex la 12 ani, ba dimpotrivă; și care nu ar avea niciun efect asupra populației neșcolarizate — probabil imensa majoritate din cele 500–700 de fete.

Puteți lua numerele și le puteți invoca în dezbatere. Puteți avea orice atitudine lagată de subiect, dar vă rog: nu mai mințiți prin omisiune, lăsați oamenii să aibă numerele în față și să decidă dacă, în baza lor, se impune soluția pe care le-o sugerați.