Japonia devine cel de-al patrulea partener strategic al I3M

În cadrul celui de-al nouălea summit al Inițiativei celor Trei Mări, procesul de aderare al Japoniei ca partener strategic al Inițiativei a fost finalizat.
Anunțul a fost făcut de Președintele României, Klaus Iohannis, pe platforma X (fostă Twitter).


În cadrul aceluiași eveniment au participat și președinții Finlandei și Muntenegrului, țări care nu sunt membre ale Inițiativei.

În Finlanda partidul Perussuomalaiset (populist de dreapta) susține aderarea Finlandei la Inițiativă iar după alegerile din aprilie 2023, în urma cărora la putere a ajuns o coaliție de dreapta, Finlanda a devenit mult mai interesată de acest proiect.

În Muntenegru, interesul pentru inițiative occidentale a crescut treptat după 2020, odată cu înfrângerea DPS în alegerile din 2020 și căderea în dizgrație a lui Milo Đukanović care condusese țara de la proclamarea independenței față de Serbia.

Context

Discuția privind cooptarea Japoniei ca partener strategic a început în urmă cu fix un an cu ocazia vizitei președintelui României la Tokyo unde a fost primit de Împăratul Naruhito cu ocazia depășirii centenarului de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări.

În cadrul discuțiilor de la cel de-al optulea summit, ținut anul trecut la București, cooptarea Japoniei în proiect a fost unul din elementele aduse de președinția românească.

Japonia s-a arătat interesată de participarea în orice formă la Inițiativa celor Trei Mări încă din anul 2021 iar cooperarea japoneză s-a intensificat după escaladarea rusească în Ucraina începută în 2022.

Președinția Inițiativei este asigurată rotativ, pentru aproximativ un an, de către țara care organizează următorul Summit. Poziția a fost deținută de România până în septembrie anul trecut. După terminarea lucrărilor Summit-ului de la Vilnius, președinția rotativă va fi preluată de Ungaria până la organizarea Summit-ului de la Budapesta în 2025.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă la nivel prezidențial ce reunește Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Grecia, cea din urmă aderând în 2023 la Summit-ul de la București. Ucraina și Moldova participă în calitate de parteneri.

În Slovacia plata cash e drept constituțional

Săptămâna trecută, peste două treimi din parlamentarii slovaci, mai precis 111 din 150, au aprobat un amendament constituțional care consfințește dreptul tuturor de achiziționa bunuri și servicii pe teritoriul Slovaciei folosind plata peșin.

Amendamentul a fost inițiat de partidul Noi suntem familia (Sme Rodina) și în expunerea de motive se explică necesitatea de a proteja plățile peșin în fața unui viitor în care euro digital ar deveni de facto obligatoriu.

În timpul dezbaterilor, Miloš Svrček a fost cât se poate de tranșant: ”Este foarte important să avem trecută în Constituție o astfel de prevedere care să stea pavăză în viitor în fața unor ordine venite din străinătate care ar putea cere ca numai euro digital să fie acceptat.”

Propunerea Comisiei Europene privind euro digital ar trebui să apară ca prim draft pe 28 iunie. Atât Comisia cât și BCE (care va controla euro digital) insistă că euro digital este un instrument complementar și nu unul menit să înlocuiască bancnotele și monedele.

Parlamentarul liberal Marián Viskupič nu e deloc convins. ”S-ar putea ca inițial să fie prezentat publicului drept o alternativă însă gradual va fi clar pentru toată lumea că nu poate fi decât un instrument de excluziune,” a spus el avertizând că euro digital este despre ”monitorizarea întregii vieți a fiecărei persoane” de către BCE și este ”visul oricărui lider pus pe inginerii sociale.”

Parlamentarii Partidului Popular ”Slovacia Noastră”, calomniat cu regularitate drept ”extrema dreaptă” a votat în linie cu majoritatea argumentând că însăși existența euro digital este un pas spre ”pierderea totală a intimității.”

Parlamentul a mai aprobat și un amendament propus de Viskupič care permite magazinelor să refuze plăți peșin pentru ”motive potrivite și/sau general aplicabile.” Oficial, acest amendament este pentru a proteja automatele care acceptă doar plata cu card sau gestionarii de magazine aflați la risc de-a fi jefuiți. Tot pe lista motivele ”potrivite” se găsește însă și posibilitatea ”germenilor” pe bancnote și monede.

În practică, asta înseamnă că dreptul la plăți peșin e de fapt mai slab decât înainte. În trecutul recent, legea limita posibilitatea refuzului de plăți peșin doar pentru motive ”legale” – precum lipsa restului.

De menționat că în Slovacia nu există limită de plăți cash între persoane fizice.

Cum e în alte țări?

În România acceptarea plăților peșin este obligatorie pentru toți comercianții. Recent, un parlamentar PNL a încercat să restricționeze dreptul oamenilor obișnuiți de-a-și încasa salariul peșin însă reacția societății a dus la modificarea legii încă din faza de comisii.

În Austria, un referendum cetățenesc din 2022 privind dreptul constituțional la plăți peșin este blocat și frustrat în mod intenționat de ÖVP (partidul cancelarului).

În Elveția o inițiativă cetățenească privind dreptul constituțional la plăți peșin a adunat suficiente semnături iar guvernul a finalizat procedurile pentru un amendament constituțional care să protejeze dreptul absolut de a folosi cash.

În Cehia, o propunere similară a fost respinsă de Senat în februarie anul acesta, pe motiv că legea organică este suficient de clară. Cu toate acestea, în practică legea nu este respectată, Republica Cehă fiind țara din Inițiativa celor Trei Mări de departe cea mai anti-cash – inclusiv prin comparație cu Republica Federală Germană sau Austria.

O propunere similară a fost respinsă în martie 2023 și în Luxemburg, pe motive procedurale și de suprareglementare.

New York Times dă UE în judecată în problema transparenței mesajelor cu Pfizer

Publicația americană New York Times a deschis o acțiune în instanță împotriva Comisiei Europene întrucât executivul european nu a publicat mesajele schimbate între președinta comisiei și CEO-ul gigantului farmaceutic, Albert Bourla.

Mesajele ar putea face lumină în privința contractelor în valoare de miliarde de euro privind serurile anti-Covid19 .

Ziarul american argumentează că executivul european are o obligație legală să publice aceste mesaje care ar putea conține informații privind înțelegerile dintre blocul comunitar și Pfizer Inc., înțelegeri la finalul cărora UE a plătit miliarde de euro pentru seruri anti-Covid.

Acțiunea a fost deschisă pe 25 ianuarie și a fost publicat pe portalul Curții Europene de Justiție în cursul zilei de luni, 13 februarie, însă deocamdată nu există alte informații publice în mediul online. Publicația Politico citează doi oameni apropiați de caz care confirmă că acțiunea în instanță este cât se poate de serioasă.

Această acțiune în instanță vine după ce Avocatul Poporului (Ombudsman) al Europei, Emily O’Reily a finalizat ancheta proprie ce a arătat că executivul comunitar nu a administrat corect lucrurile.

Convoiul pentru Libertate a pornit și în România

Astăzi la 8 dimineața a pornit Convoiul pentru Libertate din București. În jurul orei 10:30 va avea prima oprire în municipiul Constanța la Biserica Sf. Haralambie.

Se vor forma în total șapte convoaie. Primul, cel pornit astăzi, va călători pe ruta București-Constanța-Călărași.

Celelalte convoaie se vor forma în alte puncte din țară, respectiv: Târgu Mureș, Timișoara (convoaiele 3 și 4), Iași și Toplița.

Cele 7 convoaie vor converge spre Capitală în cursul săptămânii viitoare. Până atunci vor staționa prin următoarele orașe: București, COnstanța, Brăila, Galați, Focșani, Bârlad, Vaslui, Bacău, Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Pașcani, Iași, Botoșani, Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Bistrița, Dej, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Oradea, Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Caransebeș, Orșova, Severin, Craiova, Deva, Hațeg, Petroșani, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Toplița, Sfântu Gheorghe și Brașov.

Organizatorii îndeamnă românii să susțină acest efort în orice fel pot: să îi întâmpine la intrările în județe sau localități (și să-i conducă spre centrul orașelor), să se alăture convoiului pe o distanță cât mai mare, să îi ajute să acopere cheltuieli de drum și, poate cel mai important, să mobilizeze la rândul lor prietenii, cunoscuții, vecinii și colegii să se alăture demersului.

Revendicările Convoiului pentru Libertate sunt:

  • – Încetarea stării de alertă

  • – Eliminarea oricărei forme de folosire a certificatului Covid pe teritoriul național

  • – Eliminarea oricărei obligativități de purtare a măștii

  • – Eliminarea izolării celor găsiți ”pozitiv”

Originară din Canada, mișcarea Convoaielor Libertății s-a extins între timp în Australia, Noua Zeelandă, Ungaria și, de astăzi, și România.

Protestul apare după ce Csibi Zila, un șofer de origini româno-maghiare, participant la Revoluția din 1989 a dat un interviu canalului de Youtube Bowlleux Mobile. Interviul a ajuns viral și a servit drept sursă de inspirație pentru românii care se opun măsurilor guvernului.

Reamintim că în acest moment, cel puțin 67% dintre cetățenii României nu au acces în instituțiile publice pentru a căror funcționare aceștia plătesc taxe.

Tribunalul din Madrid RESPINGE restricțiile pe tuse chinezească

Tribunalul Superior de Justiţie din Madrid (TSJM) a respins joi restricţiile motivate de politicieni drept ”antiepidemice împotriva COVID-19” prin care începând de vinerea trecută locuitorii capitalei spaniole şi din nouă oraşe limitrofe nu mai pot părăsi aceste localităţi, relatează El Pais.

Decizia instituirii unor măsuri de carantină strictă în această regiune a fost luată de Ministerului spaniol al Sănătăţii, dar a fost atacată în justiţie de guvernul regional, care a invocat o imixtiune a guvernului central în competenţele sale şi a cerut suspendarea aplicării noilor măsuri. În virtutea statutului lor de comunităţi autonome, regiunile spaniole iau propriile decizii în materie de sănătate şi prevenire a răspândirii bolilor.

Cu această decizie, prin care Tribunalul afirmă că măsurile reprezintă o „interferență ilegală în exercitarea drepturilor fundamentale”, măsurile impuse regiunii Madrid devin nule de drept. Sub ordinul declarat ilegal, mai multe afaceri și-au văzut programul de lucru redus arbitrar și aproape 5 milioane de oameni nu puteau părăsi municipalitățile în care se aflau.

Decizia Tribunalului va fi atacată cu apel dar are șanse minime de reușită întrucât Tribunalul arată că legea invocată de guvernul național al socialistului Pedro Sánchez nu oferă guvernului astfel de puteri.

Dimensiunea conflictului nu este una doar juridică și filosofică – ci și politică. Autoritățile regionale (de dreapta) consideră că dacă e nevoie de vreo restricție, aceasta poate fi aplicată strict pe zonele în care dovezile o indică, proporțional cu riscul prezent – și nu de-a valma pe municipalități sau sectoare așa cum propun socialiștii de la centru.

Decizia Tribunalului coincide cu primul concediu de după vară – Puente del Pilar – când tradițional zeci de mii de madrileni merg la casele de vacanță sau la plajă.

Ca și în alte țări (spre exemplu Rommânia) guvernul național rămâne reticient în a respecta legea. Surse din guvern au confirmat pentru El Pais că unitățile mobile de control ale Poliției Naționale și Gărzii Civile vor fi menținute în teren pentru a opri aleatoriu oameni și a le reaminti că n-au voie să iasă din oraș (deși au) în vreme ce poliția municipală a capitalei spaniole s-a retras deja.

În urmă cu o săptămână guvernul instituia carantina totală asupra capitalei în vreme ce guvernul central începea negocierile cu EH Bildu (brațul politic al mișcării teroriste ETA) pentru a avea o șansă să-ți treacă legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Ca și în alte foste dictaturi, Spania se află printre țările în care pandemia de răceală chinezească a reprezentat un prilej de abuzuri grosolane asupra demnității umane, drepturilor fundamentale constituționale și statului de drept în genere.

Influența ONG-urilor lui Soros asupra CEDO [raport]

Centrul European pentru Lege și Justiție (ECLJ) a publicat un raport care documentează activitatea tuturor entităților nonguvernamentale (ONG-uri) pe lângă Curte. Raportul acoperă perioada dintre 2009 și 2019 și relevă că 7 rețele de ONG-uri influențează aproape un sfert dintre judecătorii permanenți ai Curții.

22 dintre cei 100 de judecători permanenți ai CEDO în perioada analizată au avut funcții de conducere sau au colaborat perioade lungi cu cela mai active 7 rețele de ONG-uri.

Rețeaua OSF (Open Society Foundations) controlată de miliardarul Soros György (George Soros) se remarcă prin faptul că are cei mai mulți judecători sub aripa sa. 12 judecători permanenți ai CEDO au legături de lungă durată cu OSF. Mai mult decât atât, celelalte 6 rețele active sunt la rândul lor parțial sau total finanțate de OSF.

În perioada analizată au fost 185 de cazuri în care cel puțin una din cele 7 organizații era oficial implicată în caz. Dintre acestea, în 88 de cazuri, judecătorii care au făcut parte din completele de judecată erau la rândul lor legați sau implicați în ONG-urile cu pricina.

Raportul dă exemplul cazului Big Brother Watch versus Marea Britanie, un caz încă nesoluționat, în care 10 dintre cei 16 petenți sunt ONG-uri finanțate de Soros în mod direct, iar ceilalți 6 sunt ONG-uri oficial terțe dar care la rândul lor sunt parțial finanțate tot de OSF. Dintre cei 17 judecători care au prezidat în acest caz până acum, 6 sunt legați direct atât de petenți cât și de ONG-urile care intervin să ofere ”opinie expertă” ca parte terță (amicus curiae).

În perioada analizată, în doar 12 cazuri a existat situația în care un judecător s-a recuzat de la caz pe motiv că ar fi personal conectat cu unul din ONG-urile implicate în caz.

Situația pune la îndoială independența Curții precum și imparțialitatea judecătorilor. În plus, această situație este în sine împotriva regulilor pe care altfel CEDO le impune statelor membre (și inclusiv României).

Cele șapte rețele identificate sunt Centrul AIRE (Advice on Individual Rights in Europe), Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ), rețeaua de fundații Comitetul Helsinki (din care face parte și APADOR-CH în România), Human Rights Watch (HRW), Centrul Internațional pentru Protecția Judiciară a Drepturilor Omului (Interights) și Fundația pentru o Societate Deschisă (OSF) cu filialele și departamentele sale, în mod special Inițiativa Judiciară pentru o Societate Deschisă (OSJI).

Pe lista judecătorilor cu conflicte de interese apare și judecătoarea Iulia Moțoc, fostă membră a ICJ. Doamna Moțoc a judecat, fără să se recuze, cel puțin 3 cauze în care ICJ intervenea ca parte terță.

Conflictele de interese nu se opresc doar la nivelul CEDO. Întreg aparatul Consiliului Europei este plin cu activiști militanți cu o agendă profund nepopulară și extremistă. Raportul dă exemplul lui Nils Muižnieks, comisar pentru drepturile omului la Consiliul Europei între 2012 și 2018 care, înainte de a ocupa funcția de comisar, fusese director programe la filiala letonă a OSF.

În 2009, Nils Muižnieks afirma cu mândrie că Fundația pentru o Societate Deschisă își propune să creeze Omul Nou homo sorosensus, omul societății deschise, în antiteză cu homo sovieticus. (a se consulta pagina 6 din acest PDF disponibil pe site-ul OSF)

În timpul mandatului său de comisar, biroul pentru drepturile omului de la Consiliul Europei n-a avut mai nimic de spus despre abuzurile asupra drepturilor copiilor din țări precum Norvegia sau Finlanda (deși respectivele țări pierdeau pe bandă rulantă procese la CEDO pe aceste spețe) însă a fost profund preocupat de abuzurile din Ungaria în care interesele lui Soros György erau supuse controlului de puterea democratic aleasă de la Budapesta, domnul Nils Muižnieks substituindu-și în repetate rânduri opiniile personale activiste și militante biroului pentru drepturile omului de la Consiliu.

Majoritatea judecătorilor de la CEDO care au fost angajați sau chiar directori executivi în ONG-uri militante vin din țări din zona Inițiativei celor Trei Mări (Intermarium) – cu precădere România, Ungaria, Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația și Letonia, relevă raportul, atribuind această situație sumelor uriașe investite de OSF în aceste țări, notând că în unele țări (spre exemplu Albania) este imposibil să găsești pe cineva implicat în subiecte sociale sau de presă care să nu fi lucrat la OSF.

Raportul mai notează și că actualele reguli ale CEDO permit și chiar încurajează nominalizarea de judecători care nu au experiență de magistrați, notând că 51 dintre cei 100 de judecători permanenți în perioada analizată nu sunt magistrați de profesie, adăugând că 14 dintre cei 22 de judecători identificați cu potențiale conflicte de interese de asemenea nu au experiență anterioară în magistratură.

Raportul avertizează că astfel de legături flagrante, prezența activiștilor în rol de judecători precum și lipsa generală de transparență în procesul de selecție subminează independența Curții și pune la îndoială credibilitatea acestei instituții, în condițiile în care jurisprudența CEDO este obligatorie pentru 47 de țări și influențează abordările și pentru țări terțe care nu sunt membre ale Consiliului Europei.

Raportul poate fi consultat integral, în limba engleză, aici.

În Canada, cancerul a ajuns la uterul bărbaților

Societatea Canadiană a Cancerului oferă în mod neironic teste Papanicolau… bărbaților. În numele egalității și respectului față de bărbații care cred sincer și pe cuvântul lor de pionier că sunt… femei.

Respectabila societate are o pagină dedicată [archive link] acestui subiect în care bărbații care se cred femei femeile trans sunt sfătuite ce să facă în cazul în care doresc un astfel de test. Faptul că pacienții nu sunt echipați anatomic cu uter (obiectul testului, cum ar veni) nu reprezintă un impediment pentru distinșii șefi ai celui mai mare ONG (parțial pe bani publici, evident) din Canada să explice cum e treaba asta:

Dacă sunteți o femeie trans, probabil nu v-ați gândit prea mult la un test Papanicolau sau la cancerul de col uterin. Și dacă nu v-ați gândit, e de înțeles pe undeva. La urma urmei, ca să faceți cancer de col uterin trebuie să aveți col uterin sau cervix – adică organul care leagă vaginul de uter.

Dacă sunteți o femeie trans și nu ați făcut operație jos, nu sunteți în risc de a face cancer de col uterin.

Pe lângă faptul că bărbați perfect funcționali sunt numiți ”femei trans” strict din considerent ideologic și în completă ignoranță față de biologie, trebuie remarcat cât de multe cuvinte sunt necesare pentru a explica ceea ce orice om normal știe sau poate deduce în maximum 3 secunde.

Însă, dinstinsa societate continuă:

Dacă, însă, sunteți o femeie trans care a făcut operație jos pentru a-i fi creat un vagin (vaginoplastie) și posibil un canal cervical, există un risc minor de a dezvolta celule canceroase în țesuturile neo-vaginului dumneavoastră sau la nivelul neocervixului. Riscul depinde de tipul de operație pe care ați făcut-o, tipul de țesut folosit pentru a vă crea vaginul și cervixul precum și de istoricul dumneavoastră personal. Discutați cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale pentru a afla necesitățile specifice dumneavoastră în testarea canceroasă, ca parte din programul sănătății dumneavoastră pelviene postoperatorie.

Poate fi dificil să prioritizați testul de cancer, în special având în vedere că nu există multă informație disponibilă privind cancerul de col uterin la femei trans. De asemenea, s-ar putea să vă îngrijoreze posibilitatea de-a întâlni transfobie în timpul procesului de testare. Sau s-ar putea să aveți nevoi medicale mai presante. [….] Cu toate acestea, este important să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră prin obținerea testării de care aveți nevoie.

Un lucru este însă corect: acești pacienți au nevoi medicale mult mai presante. Din zona psihiatriei, de exemplu. Însă și acolo stabilimentul este complet subvertit – psihiatrii care înțeleg biologia de bază fiind în mod sistematic concediați pentru ”transfobie”.

Canada nu este singura țară în care asemenea enormități sunt luate în serios. În ianuarie 2018 serviciul public de sănătate din Marea Britanie a invitat (pe bani publici) sute de bărbați la un test Papanicolau și sute de femei la un test de cancer la prostată.

În același timp, mii de femei nu au fost invitate la un test Papanicolau și mii de bărbați nu au fost invitați la teste de anevrism de aortă abdominală (de șase ori mai comun în rândul bărbaților cu vârsta peste 65 de ani) pentru că… nu mai erau bani. În Marea Britanie însă acest fapt a declanșat un mini-scandal și Ministerul Sănătății a promis că nu se va mai întâmpla.

În Canada, însă, asemenea enormități nu doar că nu declanșează un scandal – dar sunt norma. Iar cine nu e de acord poate face și închisoare pentru infracțiunea de a nu fi de acord cu credința aproape religioasă potrivit căreia bărbații au uter și femeile prostată.

Mai mult, mediul academic din Canada deja lucrează la cancerul progresul zilei de mâine. Un studiu recent publicat [descărcați PDF] conchide că societatea canadiană este una a „heterosexualității obligatorii” și cere nici mai mult nici mai puțin decât o revoluție culturală prin care mai multe aspecte ale biologiei trebuiesc negate și afurisite în public.

Potrivit lui Karen Blair și Rhea Ashley Hoskin, profesori la Universitatea St. Francis Xavier și respectiv Queen’s University (ambele din Canada), clasificarea pe sexe „nu este nici neutră și nici universală, ci specifică istoric și cultural.” Mai mult decât atât, continuă autorii, „orientarea sexuală este una fluidă sau într-o continuă stare de (re)negociere.”

Recomandăm cu căldură cunoscătorilor de limbă engleză să citească acel „studiu” pentru a ști ce va urma să vedem în retorica acestei secte. Unele porțiuni nici nu pot fi traduse în limba română fără să sune a text dadaist scuipat de un robot (NPC?). Spre exemplu: „While one may be tempted to explain the high rate of incongruent responses among the lesbians in the current sample as cissexist, we caution against such an interpretation of these data. Such a conclusion would be overly simplistic and ignorant of the realities of lesbian herstories and the complexities of gender” – cum traduci asta? În esență, autorii sunt supărați că lesbienele preferă femeile (șocant!) dar nu vor să supere lesbienele (căci sunt parte a coaliției GLBT) așa că inventăm limbaj nou ca să facem cumva să fie bine – nici lesbienele să nu fie supărate și de toate relele tot bărbații albi heterosexuali și creștini să fie de vină. Dar doar ăia. Bărbații care vor să fie femei și nu-s creștini sunt cât se poate de okay, desigur.

Dragoș Pîslaru(USR-PLUS): ”Nu vom sabota șansele lui Iohannis de-a ajunge președinte” [VIDEO]

Fostul ministru al Muncii în cabinetul Cioloș și actual europarlamentar din partea USR-PLUS, Dragoș Pîslaru, poate fi auzit într-un filmuleț recent ajuns în public spunând că Alianța 2020 nu își dorește să perecliteze șansele președintelui în exercițiu Klaus Iohannis de a obține un nou mandat.

În același filmuleț Dragoș Pîslaru spune că Dacian Cioloș „nu va candida niciodată împotriva lui Iohannis” precizând că „noi [Alianța 2020, n.r.], în aceste alegeri prezidențiale, ar trebui să fim prezenți” – sugerând o implicare minimală în efortul de campanie.

Filmulețul este unul mai vechi – cu siguranță dinainte de confirmarea lui Dan Barna drept candidatul comun al Alianței 2020 – întrucât Dragoș Pîslaru menționează și posibilitatea unei candidaturi a lui Dacian Cioloș în ideea ca acesta să se retragă din cursă cu o săptămână înainte de scrutin și „să fie un gest de prietenie, fraternitate și-așa mai departe” după cum poate fi auzit europarlamentarul explicând.

Dragoș Pîslaru continuă apoi să explice că alta va fi atitudinea „la nivelul alegerilor locale și parlamentare” însă videoclipul se încheie brusc.

Până în prezent, strategia explicată de Dragoș Pîslaru pare să fie și aplicată – atacurile USR-PLUS la adresa președintelui fiind minime și prietenești.

Conform celui mai recent sondaj disponibil, președintele Klaus Iohannis conduce detașat în preferințele românilor urmat însă de candidatul Alianței 2020 care, cel puțin teoretic, ar fi avantajat dacă l-ar ataca pe actualul președinte prevenind măcar o victorie din primul tur a lui Klaus Iohannis.

Descărcați filmulețul de aici: http://s.go.ro/8tsa7fr1

Breaking: Cosette Chichirău a înscris 700 de membri noi în timpul alegerilor interne (Raport intern USR)

Partidul condus de Dan Barna trebuia să-și aleagă un nou președinte în intervalul 1-3 septembrie, ulterior votul fiind prelungit cu încă două zile până pe 5 septembrie seara.

Mai mulți membri USR au ridicat obiecțiuni iar un raport al Comisiei Electorale Interne din cadrul partidului pare să confirme că suspiciiunile sunt rezonabile.

În jur de 700 de membri cu adrese de e-mail pe domeniul @mailweb.club – toți înscriși pe 1 septembrie 2019 în filiala Iași – au votat în scrutinul electronic.


Puteți citi întreg raportul aici.

Descărcați în format PDF de aici.

Vom reveni cu amănunte.

Florina Presadă pregătește o lege a ”revenge porn”-ului

Cel mai de Stânga parlamentar român, Senatorul de București din partea USR, Florina Presadă, documentează în aceste zile la CSM și Ministerul Justiției un proiect de amendament la Codul Penal prin care ”revenge porn” ar deveni infracțiune de sine stătătoare, conform unor documente sosite pe adresa redacției noastre.

Surse din cadrul USR spun că Florina Presadă a fost abordată de mai multe grupuri de lobby pe accest subiect în urma unei povești plină de exagerări publicate pe un blog de extremă-Stânga la sfârșitul anului 2018.

În prezent, infracțiunea de distribuire (online sau pe suport fizic) cu scopul de hărțuire sau răzbunare a materialelor cu conținut explicit sexual fără consimțământul tuturor părților din material sunt încadrabile la infracțiunea de șantaj (Articolul 207, Cod Penal), fals informatic (Art. 325) și accesarea fără drept a unui sistem informatic (Art. 360).

Există deja și precedente în acest sens, precum cazul din 2015 când fiica unei judecătoare a fost șantajată în acest fel, agresorul fiind condamnat în baza Art. 360 sau cazul Nohai din 2016, soluționat cu condamnare penală în baza Art. 325. De asemenea, toate situațiile de „revenge porn” sunt atacabile în instanță civilă în vederea acordării de despăgubiri materiale.

Florina Presadă nu a fost disponibilă pentru un comentariu. Vom reveni cu amănunte.