Author: Lăcrămioara Axinte

Potrivit art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, intrată în vigoare la data de 18 mai 2020, pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Art. 1 al Ordinului comun nr. 874/81/2020, publicat în Monitorul Oficial în 22 mai 2020, prevede că  „Pe durata stării de alertă, în spațiile publice închise, spațiile comerciale și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

Punctul I al Anexei, denumit „Purtatul măștii”, stabilește:

1. obligații pentru angajator în vederea prevenirii contaminării angajaților cu virusul SARS-CoV-2;
2. măsuri generale;
3. excepții de la regula obligativității purtării măștii, care se referă la angajați;
4. instrucțiuni privind utilizarea corectă a măștilor.

Obligațiile angajatorului/conducătorului instituției privind purtatul măștii sunt:

„a) angajatorul va lua măsuri pentru elaborarea propriilor proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei;

b) medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor stabili condițiile purtării măștii pentru angajați;

c) responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă va face instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă (SSM).”

În ce privește măsurile generale, Anexa ordinului prevede doar că „Masca trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în aceste spații.„, fiind aproape o reluare a dispozițiilor din art. 1 citat mai sus, cu două nuanțe, în sensul că în locul sintagmei: „se instituie obligativitatea”  s-a folosit sintagma „Masca trebuie purtată„, iar noțiunea de „mască de protecție” este înlocuită cu termenul „mască„

Referitor la excepțiile de la regula obligativității purtării măștii, Anexa Ordinului face atât o enumerare a  acestor excepții, cât și a condițiilor în care „pot exista unele excepții„.

Astfel, excepțiile sunt următoarele: a) angajatul este singur în birou; b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare; c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.); d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; e) vorbitorii în public, în spații interioare, cu condiția respectării distanței de 3 metri între aceștia și alte persoane, doar în cazul în care nu se află mai mult de 16 persoane în incintă; f) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

Încadrarea unui angajat într-una din situațiile de excepție enumerate mai sus se face  de medicul de medicina muncii al unității „în funcție de evaluarea riscului”.

Instrucțiunile pentru utilizarea corectă  a măștilor prevăzute în anexa Ordinului, sunt următoarele: a) Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. b) Înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca trebuie să acopere atât gura, cât și nasul. c) Masca trebuie schimbată o dată la 4 ore și ori de câte ori masca s-a umezit sau s-a deteriorat. d) Masca nu se atinge în timpul purtării; în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). e) După folosire, masca se aruncă imediat, într-un coș de gunoi, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor. f) Nu se recomandă reutilizarea măștilor medicale. g) În cazul apariției febrei, tusei și strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (de exemplu, în spațiile deschise, la domiciliu).

Instrucțiunile pentru utilizarea corectă a măștilor au caracter de recomandare, fiind practic imposibilă verificarea respectării acestora de vreun agent al statului.

Din analiza acestui act normativ putem concluziona că nu interzice accesul cetățenilor fără mască în spațiile publice închise, spații comerciale și la locul de muncă, eventuala nerespectare a obligativității purtării măștii putând fi constatată și sancționată numai de către agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi și polițiștii locali,  cu amendă contravențională de la 500 la 2500 lei (art. 67 alin. 2 lit. c) și art. 66    lit. a) din Legea 55/2020).

Cross post

După ce în mod abuziv unele hipermarketuri au practicat un așa-zis triaj epidemiologic al clienților, refuzând accesul acelora care nu coborau fruntea pentru a fi termoscanați de personalul de pază, casieră sau femeia de serviciu, a apărut și Ordinul comun al Ministrului Sănătății și Ministrului de Interne nr. 84/22.05.2020  privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă.

Fără să facem o examinare prea amănunțită a ordinului și păstrându-ne opinia despre această măsură, ca fiind o restrângere a unor drepturi fundamentale  luată cu încălcarea  Constituției României, întrucât numai Parlamentul, prin lege, poate restrânge drepturi și libertăți fundamentale, nu și membrii Guvernului prin acte normative de rang inferior legii,  nefiind respectat nici  principiul proporționalității cu situația care a determinat-o,  constatăm că magazinele nu sunt obligate să-și termometrizeze clienții.

Astfel, deși art. 2 prevede că pe durata stării de alertă, atât instituțiile și autoritățile publice, dar și operatorii economici și profesioniștii au obligația de a-și organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă, prevăzute în anexă, citind anexa constatăm că regulile triajului epidemiologic se pot aplica doar persoanelor care intră într-un sediu de birouri al operatorului economic sau profesionistului, nu clienților unui magazin sau unei unități prestatoare de servicii.

Potrivit Anexei Ordinului:

„Pentru alte persoane decât personalul angajat:

a) Intrarea într-o incintă este permisă doar pentru persoanele care, în mod rezonabil, au motive justificate de a se afla în acea incintă.

b) În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete etc., aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de precauție.

c) Dacă este necesară intrarea în incintă, sunt obligatorii triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor.

Triajul epidemiologic nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal și constă în:

a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășească 37,3ºC);

b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată).

În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3ºC, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.

Dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3ºC sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă.

Dacă temperatura înregistrată nu depășește 37,3ºC, iar persoana nu prezintă alte simptome respiratorii, i se permite accesul doar însoțită de către o persoană din sediu și după înregistrarea biroului/camerei/departamentului unde va merge.”

Prin  urmare, cum ar putea un hipermarket, magazin de cartier,  o farmacie, frizerie, un service auto, o benzinărie etc:

1. să asigure personal specializat care să măsoare temperatura clienților prin termometru noncontact și să observe eventualele semne și simptome respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată)?
2. să asigure locuri speciale pentru ca această termometrizare și observare să aibă loc, dar și pentru a permite clienților starea de repaus, după care se va repeta termometrizarea?
3. să înregistreze biroul, camera/departamentul unde clientul va merge?
4. să asigure personal de însoțire a fiecărui client în incintă?

Fără nicio îndoială această modalitate de triaj epidemiologic se poate face doar pentru persoanele care vizitează un sediu social de birouri.

Trebuie să precizăm că posibilitatea instituirii obligativității triajului epidemiologic  prin ordin de ministru a fost introdusă  de art.13 din Legea nr. 55/2020, lege care însă nu prevede vreo sancțiune pentru nerespectarea  acestei obligații de către instituțiile publice sau operatori economici (a se vedea art. 65 care prevede faptele care constituie contravenții).

În concluzie, chiar dacă apreciem că termometrizarea ar fi o metodă de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2, deși acest scop e puțin probabil să se realizeze, întrucât specialiștii ne-au tot spus că majoritatea celor infectați sunt asimptomatici, deci nu au o temperatură corporală mai mare  de 37 grade celsius, iar diagnosticul nu se pune pe baza temperaturii corporale, cred că ar trebui să cerem operatorilor economici ca înainte de se apuca de termometrizarea clienților să îndeplinească cele 4 condiții impuse de anexă.

Cross post