George Simion și Nicușor Dan au făcut mai multe în ultimele 5-6 luni să apropie clasele politice din Polonia și România decât precedenții trei președinți la un loc. Și asta înainte ca oricare dintre ei să fie președinte. Pentru această performanță, ambii politicieni români merită sincere felicitări!
Acum, că s-au terminat alegerile și știm rezultatele, ambii politicieni români au o datorie față de România. Campaniile s-au terminat și acum trebuie pus interesul României mai presus de interesele mărunte care au motivat activiștii din campanie.
George Simion are datoria, atât ca beneficiar a peste 5 milioane de voturi dar și prin funcția pe care o ocupă în ECR, să faciliteze un dialog constructiv între președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, și președintele României, Nicușor Dan.
Ba chiar s-ar putea argumenta că este și în interesul politic al formațiunii pe care o conduce să faciliteze acest dialog.
Polonia este cea mai mare țară din Inițiativa celor Trei Mări și B9, iar România este a doua cea mai mare. O relație tensionată între cele două țări mari de pe flancul estic nu este de dorit nici pentru România, și nici pentru Polonia.
Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, are datoria să repare cu celeritate ce a stricat. A încercat un pic astăzi la finalul summit-ului B9. E un început foarte bun, dar insuficient.
Nicușor Dan trebuie să fie prezent la învestirea lui Karol Nawrocki sau, dacă nu se poate, trebuie neapărat să fie printre primii lideri care-l vizitează pe președintele Nawrocki la reședința din Krakowskie Przedmieście.
Nu e suficient să reciți slogane anti-ruse și să afirmi că nu va fi dificilă colaborarea. Este necesar, dar nu și suficient, cum ar veni în matematică.
Nu e suficient după ce o lună de zile suporterii actualului președinte al României au defăimat cu bună știință și în mod concertat atât formațiunea care l-a susținut cât și pe președintele ales Nawrocki în mod personal.
Nu mai merge ca în trecut. Și Nicușor Dan are datoria să demonstreze că știe asta. Ca fondator al USB și cu o carieră construită pe asumare, trebuie încurajat președintele României să aplice același standard și aici: ”Ai lui” l-au defăimat în mod intenționat pe noul președinte al Poloniei din motive de partizanat mărunt și în proces confundând marfa cu ambalajul. Nu putem lăsa interesele României să fie afectate prea mult din cauza prostiei celor mai exaltați susținători ai noului președinte.
Datoria presei
Acum că Divizia Presă (în sfârșit!) a descoperit Polonia, poate ar fi cazul să-și diversifice și sursele de informare despre cel mai important vecin al României.
În Polonia există ceva mai mult decât goarnele de extremă-stânga Gazeta Wyborcza și Onet. Mai există și Rzeczpospolita sau Gazeta Polska Codziennie – ambele mai respectabile și semnificativ mai puțin deșănțate. Nefiind finanțate de Germania tinde să ajute.
Tot Divizia Presă are datoria să nu mai întrețină (fie și indirect) calomnii și minciuni sfruntate despre cel mai mare partid al Poloniei. Partidul Lege și Justiție (Prawo i Sprawiedliwość) a fost comparat de presarii români cu PSD și cu PRM. Asemenea dezinformări în cel mai bun caz trădează o cunoaștere limitată a spațiului politic polonez.
Prawo i Sprawiedliwość e un partid conservator virulent anti-rus încă de pe vremea când marii analiști din ”presa” din România se încălțau cu fesul. Un pic de semerenie nu v-ar strica!
Aia e, ați pariat greșit. Se mai întâmplă! Inclusiv la case mai mari!
Dar acum e timpul pentru construcție. Și poate învățăm ceva din asta și data viitoare nu mai mâncăm borș nemțesc. Cine știe, poate învățăm să nu mai aruncăm cu ”rosofil” peste orice nu bubuie de curcubee și alte extremisme atât de dragi prea multor regurgitatori ce se recomandă drept jurnaliști? Eh,… putem spera măcar. Speranța moare ultima, zice-se. Chiar dacă și ea moare.
