Cazul ăsta e o mizerie de nedescris. O mizerie pe care ÎCCJ nu o poate acoperi nici cu mama motivării.

Casa asta de avocatură e cea mai bună din România și nu se încurcă să angajeze niște rupți în cur care să se bage în toate combinațiile de doi scuipați cu terenuri și alte asemenea. De fapt în echipă îl au pe fostul campion mondial și european la dezbateri Dan Cristea.

Pe de altă parte, ceea ce bine, e ca începe să se spargă bula cu anticorupția și, mai ales, încep avocații să se trezească din letargie și să nu mai fie complici la prostiile și ticăloșiile magistraților.

Și cazul ăsta mi-a adus aminte de altă gherlă a justiției “independente” din România. Mă refer la cazul fostului și actualului primar din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, care a fost săltat doar ca să arate DNA-ul că ia și oamenii lui Băse. Că era în PD-L atunci când l-au luat.

Și a făcut și pușcărie și, într-un final, a fost eliberat după ce a câștigat la CEDO. Care CEDO în decizie a arătat că magistrații „independenți” s-au pișat pe drepturile lui procesuale. Și uite că oamenii nu s-au lăsat prostiți și anul ăsta l-au ales din nou pe Gutău. Și asta în condițiile în care slugoi PR-iști ai “justiției” precum Mircea Marean și Ionel Stoica au continuat să urle că-i “corupt”.

Cam așa o să pățească acu și cu avocații justiția noastră pentru că tocmai au început un război pe viață și pe moarte. Și, spre ghinionul lor, o să-l piardă pentru că cei mai buni juriști sunt avocații. Și nu doar cu ei. Deja încep să se trezească și din politicieni. Și nu din PeSeDe ci din partidele alea care au promovat insistent ideea de “anticorupție”.

Chiar înainte de pandemie am avut ocazia să stau de vorbă cu un deputat din Comisia de Sănătate care o înjura cu patos pe Kövesi și DNA-ul ei pentru că el, deputatul, se lupta cu mafia transplanturilor din Cluj și mersese și la DNA și la DIICOT cu zeci de kilograme de dovezi la propriu și… nici până în ziua de azi nu au început vreo investigație.

Și mai amuzant e că dovezile erau de la cea mai buna sursă, secretara lui de cabinet dovedindu-se a fi agent operativ al SRI sub acoperire.

Poate măcar în 2021 să învățăm și noi că anticorupția nu se face prin intermediul unei justiții pline de magistrați corupti, imbecili și incompetenți ci prin educație.

Justiția judecă și condamnă comportamente antisociale periculoase – dar nu face, și nici nu poate face societatea în ansamblu, mai mult sau mai puțin morală.

Foto: Facebook/Țuca Zbârcea & Asociații

Presa plătită cu sute de milioane de lei bani publici de Partidul Național Liberal v-a spus luni că „starea de alertă” a fost prelungită până pe 14 ianuarie.

Tehnic vorbind nu v-au mințit. HG 1065/11.12.2020 (Hotărârea de Guvern de prelungire a stării de alertă) a fost, într-adevăr, publicată în Monitorul Oficial. Numai că,… simpla publicare în Monitorul Oficial a unui document luat cu copy/paste din precedenta Hotărâre de Guvern din noiembrie nu e suficientă.

Nu suntem avocați, dar suntem cetățeni. Și, ca cetățeni, avem obligația de a cunoaște legea și de a respecta Constituția, legile țării și ordinea ierarhică a actelor normative. Această ordine înseamnă că nu avem obligația de a respecta un act normativ inferior DACĂ acesta excede cadrul legal oferit de actul normativ superior. Astfel de excese s-au tot întâmplat din luna mai încoace.

Însă acum lucrurile sunt cât se poate de clare. ”Starea de alertă” este lovită de neconstituționalitate – atât intrinsecă cât și extrinsecă.

Argumentul legal

HG 1065/11.12.2020 spune în preambul următoarele:

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 3, 4, 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Și mergem la Constituția României care, la articolul 108 ne spune următoarele:

Art. 108 – Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

Articolul 108 din Constituția României se aplică guvernelor ”pline” – adică guvernelor votate de Parlament și care au depus jurământul. Așa cum era cabinetul Orbán Ludovic până la data de 7 decembrie 2020.

Însă, în HG 1065/11.12.2020 la final, în dreptul semnăturilor vedem:

PRIM-MINISTRU INTERIMAR
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
Ministrul sănătății,
Nelu Tătaru

Traducere: Cabinetul Ciucă nu este un guvern învestit ci unul interimar. Drept urmare, acestui cabinet nu i se aplică Art. 108 din Constituție așa cum pretinde premierul interimar – ci Articolul 110 din Constituția României.

Art. 110 spune așa:

Art. 110 – Încetarea mandatului

(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

În art. 110 este menționat și articolul 106 care spune:

Art. 106 – Încetarea funcţiei de membru al Guvernului

Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Premierul legitim Orbán Ludovic a demisionat. Drept urmare se află în situația descrisă în Art. 106 din Constituție și, drept urmare, cabinetului interimar i se aplică situația descrisă la Art. 110 aliniatele (1) și (2) citate mai sus plus prevederile Art. 103 (cel care descrie învestitura unui nou guvern ”plin”).

Cabinetul Ciucă putea emite HG în temeiul Art. 110 alin. 4 și se angrena astfel într-o dispută Constituțională la finalul căreia am fi aflat dacă prelungirea „stării de alertă” se încadrează la „administrarea treburilor publice” în sens Constituțional. De asemenea, dacă ar fi făcut asta, Guvernul s-ar fi angrenat și într-o dispută de contencios administrativ în urma căreia am fi aflat dacă prelungirea „stării de alertă” se încadrează la „treburi curente” așa cum este înțeles în Codul Administrativ.

Cabinetul Ciucă însă nu a făcut niciunul din aceste lucruri ci și-a arogat în mod evident neconstituțional prerogativele unui guvern ”plin” emițând HG în temeiul Art. 108 care nu i se aplică.

Drept urmare, prelungirea „stării de alertă” este lovită de neconstituționalitate intrinsecă încălcând ordinea Constituțională precum și Art. 108 din Constituția României.

De asemenea, prelungirea „stării de alertă” este potențial lovită și de neconstituționalitate extrinsecă întrucât ocolește jurisprudența administrativă. Orice persoană poate cere instanței de contencios anularea acestei hotărâri (se poate și în procese colective pentru cei care sunt fani).

De asemenea, dacă un guvern „plin” nu poate emite acte normative care restrâng drepturi civile (prerogativ rezervat exclusiv Parlamentului) cu atât mai puțin nu o poate face un guvern demisionar. Or, repetarea la infinit a acestor hotărâri a depășit de ceva vreme caracterul temporar al „măsurilor” restrictive – asepct care este posibil să constituie în sine neconstituționalitate extrinsecă.

Argumentul neconstituționalității extrinseci este unul care va trebui testat în instanță. Însă cel al neconstituționalității intrinseci este limpede ca lumina zilei pentru absolut orice om care cunoaște limba română și poate citi 10-12 rânduri de text legislativ.

Prin urmare, prevederile Legii 55/2020 au încetat. Ca să înceteze de drept, însă, mai e nevoie de câțiva pași.

Hai în instanță!

Cu acestea cunoscute, nouă, ca cetățeni, ne rămâne de făcut treaba pe care trebuie s-o facem ca cetățeni și nu sclavi ai Regimului.

În primul rând, expediați un memoriu la Avocatul Poporului. Oricine poate sesiza Avocatul Poporului! Nu trebuie să fiți avocați – ci doar rezidenți în România. Nici măcar cetățeni (în sensul legii) nu e nevoie să fiți!

Nu așteptați un „model” de memoriu de la cineva. Scrieți cu cuvintele voastre folosind datele arătate mai sus. Sunt texte publice și raționamentul e unul cât se poate de clar.

Mai apoi, dacă sunteți „prinși” încălcând „măsurile” vădit ilegale – nu vă certați cu Poliția! Vorbiți calm, ferm, explicați-le raționamentul și dacă nu vor înțelege nu insistați. Nu semnați procesul verbal dar neapărat solicitați agentului menționarea la obiecțiuni că HG 1065/11.12.2020 este intrinsec neconstituțională.

Apoi, când vă va sosi procesul verbal acasă – mergeți la Judecătoria pe raza căreia a fost comisă „contravenția” și depuneți o plângere contravențională cu raționamentul de mai sus. În practică deseori Poliția/Jandarmeria trimite acasă ”AVERTISMENT” pentru a evita procesele. Dacă se întâmplă asta… aia e. Nu merită să mergeți în instanță pentru un avertisment.

Hai afară!

Nu neapărat protest dar ceva să placă la toată lumea: Nesupunere civică.

Mergeți la colindat, țineți afacerea deschisă până la ce oră vrei, ieși la plimbări nocturne… fă ce vrei. „Măsurile” au, în sensul legii, caracter de recomandare și nicidecum de obligație începând cu 14 decembrie 2020. Sau… stai în casă 🤷‍♂️. Dar reține că e o alegere.

Nu trebuie scandal. Doar petiții și nesupunere civică.

Pandemia se poate gestiona și fără Miliție și dileală arafatiană!

”Ieși din bulă” a devenit un clișeu. Nu-i rău – e important să ieși din bulă. Păcatul neieșitului din bulă se termină în prostii monumentale precum credința că Dan Barna putea ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Sau credința că Klaus Iohannis este un președinte bun. Sau credința că Orbán Lajos a fost altceva decât o catastrofă de proporții biblice ca prim ministru.

Sau că 15000 de români s-au înscris în AUR în ultimele două zile. Un fake news de toată frumusețea care arată (a câta oară?) cât de penibilă este „presa” de la noi.

Dar cele de mai sus sunt rezultatul neieșitului din bulă și neverificării temeinice a informațiilor. Însă a fi sincer surprins că PNL a fost aplatizat deja e din altă sferă.

Cu o oră înainte de închiderea urnelor umblau deja la liber sursele reale care arătau Partidul Niciodată Liberal pe locul al doilea și USR sub scorul așteptat. Și, cu toate astea, un „jurnalist” de la o „publicație mare” încă ne explica zeflemitor cum nu ne pricepem noi și că e ”imposibil” ca PSD să treacă de 30% și ”imposibil” ca PNL să scoată sub 30. Repet: Asta când deja oricine in-the-know știa deja că PSD-dar-cu-galben nu e doar sub 30 ci sub 28 (”28” era worst case scenario în intern la PNL).

Lăsăm la o parte „jurnaliștii” cu agendă. Ăia doar își fac treaba pentru care sunt plătiți (treabă care, evident, nu implică informarea corectă ci, dimpotrivă, minciuna intenționată). Ăia-s cu treaba lor. Dar pe lângă ăia a existat și continuă să existe o cohortă imensă de „presari” care chiar au fost șocați la modul onest.

Ieșire versus incursiune

De-a lungul celor 12 ore pe tren m-am tot întrebat cum e posibil. Jurnaliștii cu pricina au fost la aceleași proteste cu noi. Au vorbit cu fix aceiași oameni cu care am vorbit și noi. Au văzut fix aceleași filmulețe și fire de discuții pe care le-am văzut și noi. Cu foarte mici variațiuni. Cum e posibil să le „iasă” complet pe lângă?! Și, poate și mai umilitor, cum le iese mai bine unor puleți de pe canapea?

Cred că am răspunsul: Presarii de azi ies totuși din bulă – chiar dacă rar. Dar incursiuni nu mai fac deloc.

incursiune sf [At: URECHE, ap. LET. I, ~/₃₁ / V: (rar) ~ie / Pl: ~ni / E: fr incursion, lat incursio, -onis] […] 3 (Fig) Cercetare a unui subiect străin de preocupările obișnuite Si: divagare, excurs. 4 (Spt; pan) Pătrundere în porțiunea de teren a adversarului.

Noi încă ne informăm divers ideologic.

Pe vremuri jurnaliștii și analiștii citeau așa-numitele news-wires (deseori numite impropriu ”telegrame” chiar și în anii ’90 la posturile de radio de limbă română).

Asta însemna că jurnalistul lua contact – fie că vroia fie că nu vroia – cu tot teancul de informații brute. De la propagandă anarhistă până la propagandă fascistă, vegană, feministă, comunistă, libertariană, ecologistă… și orice altceva vă mai poate trece prin cap.

Pe toate le vedeau jurnaliștii. Firește că nu le luau în considerare pe toate. Cele mai multe ajungeau la coșul de gunoi cât ai zice „jurnalist” – dar măcar le vedeau. Ceea ce înseamnă că măcar pentru ăia mai răsăriți exista conștiința că există și alte puncte de vedere.

Astăzi, news-wire-ul a fost înlocuit cu fluxul de Twitter/Facebook. Adică cu bula. Și abia recent, odată cu conștientizarea înseși existenței bulei a apărut și clișeul ieșitului din bulă. Dar nu e suficient!

După ce ieși din bulă și afli că există și alte puncte de vedere, următorul pas este incursiunea! Ceea ce nu-i ușor!

Anul 2020 a arătat că în presa românească – mai ales după ce a fost miluită cu sute de milioane de lei bani publici pentru a crea realitatea paralelă în care PNL este iubit și apreciat – nu se mai fac incursiuni. Sau, dacă se fac, se fac la ordin și nici atunci prea strălucit.

În timp ce „jurnaliștii” de la „publicațiile de prestigiu” erau ocupați cu #staiacasă și #poartămască – puleții de pe canapea făceau zeci de mii de kilometri prin Talpa Țării. De ce? Pentru că ne place ceea ce facem și o facem cu plăcere și temeinic. Da, inclusiv în dauna propriei sănătăți. Se cheamă pasiune – alt termen uitat complet de „jurnaliștii” din era curentă.

De-a lungul anului 2020 am observat și documentat, temeinic, ridicarea unui val de nemulțumire. Și, pentru că suntem de treabă, am și publicat majoritatea lucrurilor. Ba chiar am făcut analize chiar pentru „ăilalți” avertizându-i că vine tăvălugul. De unde știam? Cu ajutorul incursiunii. Am mers și-am trăit între oamenii ăia. Chit că doar 2-3 zile o dată la două luni. Dar două-trei zile cu folos! În care am învățat și înțeles ce se întâmplă.

Presa „mare” a făcut bine prima parte. A mers în aproape aceleași locuri ca noi. Dar n-a făcut deloc a doua parte. Nici măcar n-a încercat să înțeleagă.

Și dacă încerca nu avea prea mulți sorți de izbândă pentru că lipsa incursiunilor e o problemă mai veche și devenită sistemică în „presa” de la noi. În „presa” de la noi argumentul nu mai contează deloc – ci doar „a cui e” ăla sau aia care zice o chestie. Dacă-i adevărat sau nu e complet irelevant.

Dacă de exemplu ar fi fost luată în serios acum doi ani Alina Mungiu Pipidi când a povestit (e drept, zeflemitor, partizan și enervant – dar a povestit) despre lumpen-diaspora, acum nu mai făceați apoplexie la vederea rezultatului din diaspora!

Chiar și-acum, în al 13-lea ceas, unii încă încearcă să vă explice. Degeaba! N-ai cu cine. Presarii de rit nou le știu pe toate. Și cine nu-i de acord cu ei este legionar, mă-sa-i Putin, tac’su e 5G și bunică-sa-i PSD.

Și apoi vă mirați când ăia izgoniți, batjocoriți, umiliți și, da, abuzați tot de voi vă răspund:

Nu l-am întrebat pe George Simion (poate o voi face într-un interviu) – dar am așa o presimțire că vă este recunoscător, dragi presari!

Cel mai bun agent electoral al AUR sunteți chiar voi. Și mulți dintre voi n-aveți nici cea mai vagă idee de ce.

Comisia Europeană a semnat un contract chiar în timp ce laboratorul Gilead afla despre rezultatele negative ale unui studiu clinic al OMS. Franța este singura țară care nu a plasat o comandă.

„Cum am ajuns să cumpărăm la un preț ridicat un medicament împotriva Covid-19 care nu s-a dovedit eficient nicăieri pe planetă?” – se întreabă șocat cotidianul francez Le Monde.

Când am recomandat în martie recitirea tuturor articolelor despre pandemia din 2009-10, n-am glumit.

De-aia noi am tot „nimerit” predicțiile (92%-ish precizie so far) fără să intrăm în conspirații absurde și evitând fără probleme panicardismele de 3 scuipați.

Nu am nimerit predicțiile pentru că am fi în vreun fel speciali – ci le-am „nimerit” pentru că am fost atenți și data trecută când a rulat filmul ăsta. Și cum data trecută filmul a rulat fără prea mari interferențe, era clar că va rula aproximativ la fel și acum.

Data trecută s-au dus pe apa sâmbetei vreo 500 de miliarde de dolari – o parte (vreo 20 de miliarde) în vaccinuri de pe urma cărora statele au plătit despăgubiri până prin 2017. Restul în costuri asociate „măsurilor”. Apropo, vârf de lance în comunism epidemiologic în 2009 era Melbourne, Australia. Ca și acum 🙂

Da, și atunci au fost „lockdown”-uri, numai că nu se chemau așa (atunci lumea încă avea bun simț și nu folosea termeni de penitenciar în public). Și atunci în unele țări intra Miliția peste tine în casă să te separe. Tot în Australia. Ca și acum 🙂

Data asta paguba în dolari e mult mai mare. Probabil se va apropia, la nivel global de 5 bilioane (adică 5 mii de miliarde de dolari) până la finalul isteriei. Adică de 10 ori mai mult decât nebunia de acum 10-11 ani.

Cauzele sunt într-o mare măsură identice: Birocrați corupți (unii financiar, alții ideologic – și unii de ambele!), șefi de stat bătuți în cap, șefi de stat corupți financiar și/sau ideologic – dar și o presă abjectă. La fel a fost și în 2009-10.

De fapt, inclusiv visele umede cu Great Reset erau la modă și în 2009-10. Le Monde nu vorbește (deocamdată) despre asta. Dar și data trecută s-a vorbit despre corupția ideologică abia spre finalul nebuniei și mai ales după finalul ei când s-a scris „necrologul” pandemiei.

Într-un articol ”surprinzător dispărut” de pe site-ul revistei Forbes se povestea prin februarie 2010 cam așa:

Dar la mijloc sunt mai multe decât interese birocratice. În mod ciudat, OMS a exploatat această pandemie falsă pentru a promova o agendă politică foarte stângistă.
Într-un discurs susținut în septembrie, directorul general al OMS Chan a afirmat că „miniștrii sănătății” ar trebui să profite de „impactul devastator” pe care gripa porcină îl va avea asupra țărilor mai sărace pentru a promova mesajul că este nevoie de „schimbări în funcționarea economiei globale” pentru a „distribui bogăția în funcție de valori precum comunitate, solidaritate, echitate și dreptate socială.” Mai departe, a declarat că ar trebui folosită criza ca o armă contra „sistemelor și politicilor internaționale care guvernează piețele financiare, economiile, comerțul și afacerile externe”.

Visul lui Chan s-a destrămat acum. Tot ceea ce a făcut OMS este să distrugă „mare parte din credibilitatea pe care ar fi trebuit să o aibă și care ar fi trebuit să fie de neprețuit pentru noi dacă în viitor ar apărea un virus cu adevărat mortal”, după cum a afirmat Wolfgang Wodart.

Observați că tot un… CHAN era tartor și pe-atunci.

Faptul că virusul chinezesc e mai periculos decât era AH1N1 e pur incidental. Ideile de bază sunt aceleași. Spunem „mai periculos” în sensul că totuși omoară mai mulți oameni. Dar nu cu foarte mult. Prestigioasa Universitate John Hopkins remarca recent că totuși Covid19 nu are un impact semnificativ asupra mortalității totale în SUA. Dup-aia n-a mai remarcat. Căci studiul a fost cenzurat fără prea multe explicații.

Așa s-a întâmplat și în 2009 (tot anul) și primele două-trei luni din 2010.

Nu-i bai, în 2030 mai vine un AHxNy sau un CovidXX. Pentru că oamenii nu sunt proști, oamenii sunt foarte proști.

Important e ca cei ce pot, să învețe din asta încă de pe acum. Să fie și ei „vaccinați” împotriva dezinformării intenționate instituționalizate.

Dacă vor. Dacă nu, e okay. Mai stați în casă. C-o să fie bine. Sigur! A zis OMS-ul că așa e, deci sigur așa e.

Informați-vă numai din surse oficiale.

Sau… nu?

Mai există și o altă variantă. Mai eficientă dar mult mai greu de implementat. Pentru că necesită efort activ și un angajament pe termen lung (long-term commitment cum ar zice americanii). Ba poate chiar o… îndrăznesc a spune… conspirație.

În ce constă? În depunerea de efort susținut împotriva religiei științismului.

Științismul e un cult sectant periculos. În niciun fel diferită de islamul wahhabist, People’s Temple, mormonismul de secol 19 sau Mișcarea pentru Puritate Socială. Toate aceste culte au făcut sau încă mai fac ravagii pe scară mai mică sau mai mare. Unele probleme create de Mișcarea pentru Puritate Socială încă mai sunt vizibile și în prezent în anglosferă (vezi regulile lor dubioase privind alcoolul).

Ca și cultele amintite mai sus, și științismul e la fel de preocupat de viața ta. Îți vrea binele – și tu trebuie să faci cumva să nu ți-l ia!

Ca și cultele de mai sus, științismul se învinge cu aceleași arme: luarea la mișto, sfidare deschisă, nesupunere civică și, da, votatul intenționat cu partide și politicieni asociați explicit cu mișcări împotriva cultului cu pricina.

În cazul Islamului Wahhabit, europenii au tot votat cu partide anti-sistem (AfD, FPÖ, Sverigedemokraterna sau Resemblement National). Și a funcționat! Astăzi, ”centristul” de Macron sună precum sunam noi pe canapea în 2015 și eram „extrema dreaptă”. Inclusiv vaca sfântă a UE – zona Schengen – este luată cu asalt de ”centristul” Macron citând fix îngrijorările „extremei drepte” de acum 5 ani. E drept, într-un mod destul de stângaci (sic!) – dar acum 5 ani nici asta nu era de imaginat în condițiile în care zburai de pe Internet și din „lumea bună” instant dacă puneai la îndoială minunățiile comunităților vibrante, diversității și progresului multuculti.

S-a ajuns aici prin combinația factorilor de mai sus. Limbajul imigraționist a fost luat în balon fără milă în mod constant. Orice politician care contesta vrăjeala dezvoltării prin imigrație fără oprire lua voturi și cât nu spera. Iar grupuri precum Sons of Odin sau excentricul ăla cu elicopter din Bulgaria au făcut partea de nesupunere civică.

La fel trebuie și cu științismul

Cultul sectant al științismului va trebui tratat exact la fel.

Orice „believer in science” trebuie luat la mișto și ironizat în toate modurile cu putință. Fără nicio milă. Și fără pauză.

Veți fi și vom fi făcuți în toate felurile (exact ca-n 2010 când ne opuneam feminismului, sau 2015 când ne opuneam imigrației în masă). Veți fi făcuți „anti-știință” (cum în 2015 erai „rasist” dacă nu-ți plăcea cu Religia Păcii bubuind la tine-n cartier). Ei,… și? Purtați cu mândrie etichetele lipite de imbecili.

Mai bine „anti-știință” decât mort sau prizonier într-un gulag medical!

Guvernele trebuiesc forțate să plătească (financiar dar mai ales politic) pentru lucrurile astea. Și nu un pic. Ci enorm. Disproporționat, de preferință. Da, țineți liste negre! Și aplicați-le!

La fel și „experții”. De azi înainte când auziți de un „expert” căutați-i aberațiile din perioada ianuarie 2020 – august 2021. Și, dacă nu iese curat (și cei mai mulți nu vor ieși) – nu ezitați să-l umiliți. Fără milă. Proteste, pichetări, blacklisting, scrisori la angajatorii lor, acțiuni în instanță, plângeri penale – tot tacâmul. Da, rules for radicals. Da, e o treabă murdară. Dar trebuie făcută.

Niciunul dintre „experții” care au promovat imbecilități nu trebuie lăsat nepedepsit. Fără frică trebuie presat cât mai puternic. Fiecare dintre noi va trebui să facem asta. Subsemnatul e fără religie așa că nu fac casă bună cu iertarea gunoaielor totalitare. Însă, chiar și din perspectivă religioasă – trebuie înțeles că iertarea o dă doar Dumnezeu. Aici pe pământ greșelile intenționate se plătesc. Și e vorba de greșeli intenționate în foarte multe cazuri!

Pe viitor, prezumați că orice „expert” (mai ales un expert guvernamental) vă minte în mod intenționat până la proba contrarie. Bine, asta e un standard care ar trebui aplicat oricărui bugetar aflat sub suspiciune – dar asta e o poveste pentru altă zi.

Și, pentru numele lui Chthulu, încetați să mai aveți încredere în șpăgarii eroi! Statul, șpăgarii eroi, poliția – sunt în cel mai fericit caz unelte. În restul timpului, însă, aceștia nu sunt prietenii voștri. Cu cât pricepeți mai repede treaba asta cu atât vă va fi mai bine.

De-aia spuneam că e greu. Metoda asta e eficientă (și deja dovedită de câteva ori doar în ultimii 10 ani). Dar necesită enorm de multă muncă și determinare. Durează între 2 și 5 ani să vezi rezultate. Și între 3 și 8 ani pentru rezultate decisive. Timp în care nu faci altceva decât asta (politic vorbind). Știu pe pielea mea că aproape 4 ani am făcut doar anti-feminism. Vreo 3 doar anti-imigrație. Dar se poate!

Rămâne de văzut câți vor fi dispuși să se înhame la un asemenea proiect. Mai ales că de obicei ai trei dușmani: fanii totalitarismului, fanii tăi care o dau prin bălării/exagerări plus eternii nemulțumiți care fie-s nemulțumiți că de ce tocmai subiectul ăla și nu altul, fie-s nemulțumiți că nu ”se face” destul. Eh…. complicat.

Atât deocamdată.

P.S.: Imaginea de sus e din 2009. De la precedenta dileală pandemică.