So far we have raised $3,110 towards our $[Value missing on settings page] target! That’s unknown% of the total!
Since the response has been positive to the idea of having both Romanian and English-language coverage of the Romanian elections, at the request of the regular donors, here’s some financial and logistical details.
We will be traveling entirely by car. So that’s 1200km (Cluj-Chișinău-Cluj) just to get there. And another (at least) 500km inside the country. A very generous donor has offered to cover the trip part entirely in exchange to access to knowledge. While we are very grateful for that, we hope we can offset some of that burden.
Cost of living in Moldova is not wildly different from the one in Romania and the costs presented here are for 15 days for two people.
The currency in Moldova is the Moldovan Leu (international symbol: MDL). All expenses are expressed in USD at a rate of $1 = 18 MDL and $1 = 4,1 RON.
Nr. crt.
Item
Cost per day or per person
Total
TOTAL:
1660
1
Housing
-
310
2
Fuel
-
250
3
Food, coffee, et. al.
$25/day/person
750
4
Consumables (batteries, SIM-cards)
-
30
5
Health expenses (compliance with cough19 bs, health insurance, etc.)
35/person
70
6
Emergency fund (in case compost hits the ventilator)
-
250
These represent the maximum values. For instance, if we’re lucky, health expenses and emergency expenses could be zero. But, if we’re unlucky, health expenses could be twice or thrice of the shown amount (hence the need for an emergency fund).
It is quite impossible to spend more than $1700 in two people in 15 days, but it is also unlikely that we can get away with less than $1200 considering the unavoidable expenses.
Vodă Wuhannis iar s-a mehlemit pe guvernul lui. După ce i-a lăsat pe ăștia să caute botnițe pe plajă și la munte, dup-aia a dat drumul la vidanjă direct prin ventilator și cu ocazia asta a distras atenția și de la o mulțime de știri ceva mai importante.
Același lucru și săptămâna trecută când știri mult mai importante au fost eclipsate de laba de urs pufos și mare care, pare-se că până la urmă nici n-a murit. Știrea în aceste două evenimente este că figura a mers. Normal c-a mers în condițiile în care nici jurnaliștii nu mai avem (nu c-am fi avut vreodată prea mulți).
Între timp, a apărut raportul GRECO care este devastator pentru regimul PNL. Noroc că votanții lor erau ocupați cu ursul și masca pe plajă așa că a rămas nediscutat la modul mai serios.
Coaliția încă nu s-a înțeles cine preia TVR, SRR și Avocatul Poporului. Ăstora le-ar trebui o școală ajutătoare de politică întrucât le ia peste 6 luni să vină la putere după ce au deja guvernul, parlamentul și președinția. Atât s-a putut!
Atât s-a putut și la Sectorul 5 unde partidul #Colectiv a votat cu Piedone. Sau în CGMB unde șeful useriștilor e unu’ cu experiență în PSD și PNL. Oameni noi, cum ar veni.
Pe fundal, însă, miroase a panică. Mai în glumă mai în serios salvatoriștii au picat pe 4 în intenția de vot și nici PSD-cu-galben nu stă prea grozav. Până și leftiștii admit acum ceea ce în decembrie 2020 era fabulație sau direct teoria conspirației.
Apropo de teoria conspirației, mai țineți minte bebelușul mort ”din cauza” botezului și iureșul făcut ca Biserica să-și schimbe ritualul vechi de milenii c-așa vor salvatoriștii căci, iată, muari uamnii dom’le? Eh… și aia era o minciună. Săracu’ copil a murit din cauza incompetenței șpăgarilor eroi din linia întâi.
Tot în zona conspirației (dar nu teorie – ci practică) s-a consumat și un episod de propagandă chineză susținută în România. Așa am aflat că din cauza legii 5G nu vom mai putea cumpăra pește codimentat de la Magazinul Chinezesc. Au zis-o băieții CCP-ului deci trebuie să fie adevărat, nu?
În alte știri, înțeparea continuă să meargă prost. Românii nu fac ei gură în public atât cât ar trebui dar prin comportament și practică fac ce trebuie. Sistemul își îndoaie dinții cu totul în Popor și, iată, nici propriile cozi de topor din Sistemul medical nu și le poate convinge majoritar. Csf? Ncplmsf. Atât s-a putut!
Dincolo de Prut, motoarele campaniei electorale se încălzesc și intrăm și noi în logica de campanie ca să putem fi cât mai bine pregătiți luna viitoare când mergem în teren.
În Europa, Dreapta își continuă (chiar dacă mai lent decât ne-am dori noi) ascensiunea. Extrema-stângă spaniolă (încă la putere la nivel național) și-a luat o aplatizare de nu s-a văzut la alegerile regionale din Madrid fix pe subiectul dilelii pandemice. Stânga cu mesaj ca Andreea Moldovan la noi și Dreapta cu mesaj cam ca pe canapea. La final două partide carantiniste au zburat cu totul din legislativ și al treilea a scos jumătate din numărul de mandate avute înaintea alegerilor.
În Franța, gluma se îngroașă. Mai în glumă, mai în serios, nu mai sunt doar niște generali bătrâni care ar vrea rezolvată problema unei anumite religii a Păcii cu nevoi speciale. Ci spre două treimi din populație. Cu puțin noroc iese de-un Great Reset dar nu cum au crezut inițiatorii. Nu neapărat război civil da’ ceva să placă la toată lumea.
Și Mario Draghi a devenit brusc de extremă-dreapta. Când Salvini a cerut o rezolvare à la Turcia dar cu Libia pe subiectul invaziei, a fost făcut albie de porci de toată lumea bună. Acum Mario Draghi cere cam același lucru. Brusc politicile „de extremă-dreapta” sunt ”de centru”.
Și, în fine, Rusia își consolidează prezența militară în Armenia în prima creștere a prezenței rusești în Caucaz din 2008 încoace. Între timp, la ei acasă, rușii caută metode de-a frâna posibilitatea oamenilor lui Navalnâi de-a candida la alegerile legislative ce se apropie.
Acestea, dar și multe alte știri, într-un episod așa mai relaxat după cum a ordonat Prim Vodă al Țării. Că dacă nu vă relaxaț… vă ia mama dracu’, gen.
“The space between peace and war”, a place where “coercion, intimidation, propaganda and manipulation are at play.” In other words, the gray zone. That’s how the top military brass of Australia sees China right now in relation to the Five Eyes Network.
The same can be said about several other conflicts on the planet – like the conflict between the general population in Europe and the majority of European governments. Or the conflict between normal, mentally sane people and Progressives.
Attorneys General from 40 US states press Faceberg to drop the creation of a preteen Instagram citing inherent harms to such a move. Coca Cola suddenly puts a halt on militant racism after its general counsel resigns. Meanwhile, the Cho Bai Den administration has been ‘following the science’ on school reopening by letting the teachers’ unions decide everything. Very scientific indeed!
Speaking of science, nobody is willing to try to explain how come the allegedly killer virus killed roughly nobody in Haiti – a country whose populace never considered the fluffy cough to be anything serious or worthy of much attention.
Better news come from State legislatures. Florida legislature finally makes a sound decision and bans so-called ‘transgender athletes’ from women’s sports. Meanwhile, Idaho legislature bans critical race theory and cultural Marxism from public schools and the governor appointed a commission to evaluate and document the levels of Marxist indoctrination currently existent in Idaho schools with a view to eliminate them.
Meanwhile, tax hikes in Colombia are off the table after violent anti-tax protests (or vigorous political and economical debates) explain thoroughly to the government that taxation is theft.
In Europe, honks related to the pandemic continue. NHS app meant to schedule ‘vaccines’ leaks private information to anyone who wants it. For free. While in Romania one gets a free tour to the medieval instruments museum at Dracula’s castle if one gets Pfizer’s experimental gene therapy at the door.
In better news, the founder of the far-leftist party Podemos suddenly dropped any and all political activities after the voters in Madrid outright flattened them and elevated the conservatives who had morally and legally superiour positions in relation to the management of the Wuhan Cough. Much to the bien pensants’ surprise, Spaniards aren’t big fans of sanitary fascism after all.
Speaking of sanitary fascism, the illiberal regime in Canada arrests a Christian preacher in a new low for the uncivilized zeitgeist of US’ northern neighbor. And in Germany, the Green Party is the best polling party with just 4 months before the general election which is due to finally bring the Merkel regime to an end.
In India, prime minister Modi’s party, the right-wing BJP, makes substantive gains in islamo-leftist West Bengal. But one wouldn’t know that from the CNN which presents this success as a ‘loss in a key election’.
Japan’s debt skyrocketed faster than in the 1990s, growing by almost $1Tn in less than a year, a trend that worries even the Japanese who are otherwise accustomed with gigantic levels of public debt.
And, finally, New Zealand’s Ardern is trying to tone down the sinophilia shown lately by some of her cabinet ministers, but she still insists on a type of Non-Aligned Movement foreign and international trade policy that is increasingly of concern for the Five Eyes Network.
These and other news are commented thoroughly in a robust 15th episode of the World Sofa Report.
Frate, nu cred că pot satisface dorința științei. Chiar nu pot fi bolnav la comandă. Așa-s io, mai neștiințific.
Dar n-am de ce să-mi cer scuze pentru dezamăgirea asta.
Nu pot să bag în mine leacuri preventiv pentru boli SF de peste ani, eu care nu mai iau antibiotice din secolul trecut și nu știu dacă mai trăiește doamna medic de familie (tot respectul, sărumâna!).
Am tot fost răcit, de nu mai aveam voce-n crâșmă și liniștea devenise suspectă. Amicii știe de ce.
Dar nu m-am speriat pentru că nu-s ipohondru și, cu toate că nu mi-a plăcut deloc școala, am mai citit după liceu câte ceva din lecturile obligatorii, când nu mai erau obligatorii, că așa-s eu, cu psihologie pe dos.
Așa că io am înțeles de la știință de pe vremea mea că mai exista de niște milioane de ani și imunizare naturală și acum vad ca a scos-o partidu’ de pe sticlă, în timp ce se mai predă la școală. Atunci ce să înțeleg din asta?
Nu știu, poate nici aritmetica nu mai e aceeasi și logica a progresat.
Acuma nici sănătos nu sunt, Doamne ferește, dar nu există boli colectiviste, ci bolnavi individualiști.
Ce să fac, fiind un bolnav liberal, nu se prind de mine epidemii socialiste. Nu că n-aș vrea să fiu solidar și eu, în rand cu lumea, dar am imunitate sau antivirus la așa ceva, n-o fac de-al dracu. Eu zic că n-am sindromul caprei vecinului.
Și am scăpat de boala socialismului, sorry, nu-s egal cu voi, nici măcar la boli și pastile, în primul rând pentru că-s ultimul și cel mai prost, masculul omega. Și n-am chef acum, la a 8-a tinerețe de boli la modă. Purtați voi ce viruși vreți vara asta.
Responsabilitatea pentru comunitate, nu pentru colectiv, cred că mi-am manifestat-o până acum în felul meu, cât am putut, și asta nu stă într-o mască sau un vaccin.
Și n-am fost niciodată prea medicinal, cu toate că am iubit-o pe Mona de mic, dragoste la prima erecție.
Părerea mea e că alta e pandemia și acolo văd că nimeni nu se înghesuie la vaccin nici în ruptul capului. Promit că, dacă iau boala, n-o dau mai departe, că nu-s gay din California. Așa-s eu, mai medieval, fără să fiu bubonic. Am boala mea și fac ce vreau cu ea.
Totuși, am învățat ceva de la socialism: cum nu trebe făcut.
Adică să mă abțin cât pot, să nu cumva să salvez lumea, nici măcar din greșeală, că mai mult stric. Așa e religia mea. Și nu sunt supărat pe chestia asta, doar mă întreb de ce faceți atâta tărăboi, cel puțin de un an încoace. Parcă v-ați convertit toți la Apocalipsa după Ioan. Aia nu-i film de la Hollywood, ci o petrecem de când lumea, chiar și în concediu, chiar și sănătoși.
Reveniți-vă!
Asta e, Partid iubit, nu ți-ai găsit bolnavul, nu sunt pacientul englez, ipohondrul model, de mic n-am stat la injecție; o asistentă chiar și-a luat un pumn, în timp ce alte 3 mă țineau la un vaccin de grădiniță.
Să ilustrăm plastic ce înseamnă astăzi „capitalismul”, în accepțiunea unor magnați, a unor politicieni veroși, și a imbecililor care le fac galerie: Mergeți în piață, căutați pe cineva cu o legătură de mărar. Îl găsiți. Aveți nevoie de mărar, deci cumpărați de la el. Omul ăla prestează un serviciu util, și evident o face din muncă; voi apreciați utilitatea, băgați mâna în buzunar și i-o răsplătiți. Aici e capitalismul așa cum l-ați înțeles până ieri, pentru că sunteți normali la cap.
Voi poate mai credeți că și leprele care vă sunt date azi de model de antreprenoriat capitalism tot la fel gândesc.
Ei bine nu.
Pentru ei (sau mai precis, pentru voi, dar din gura lor) „capitalism” înseamnă reglementările care îi impun celui care crește mărar să nu mai crească mărar cum își dorește el, sau, dacă-l crește, să nu-l mai poată vinde; sau, dacă-l vinde, să nu mai fie la fel; sau, dacă mai e la fel, să nu mai poată fi vândut la un preț competitiv; sau, dacă totuși își găsește cumpărătorul cu un preț necompetitiv (că nu oricine e atât de imbecil încât să creadă că „mai ieftin = mai bun”), acel schimb de monedă să nu mai poată avea loc.
„Capitalism” înseamnă, în această ultimă fază, controlul tranzacției pe care voi o credeați liberă: o identitate electronică a celor două persoane, accesibilă instantaneu și permanent, și o identitate electronică a schimbului efectuat, permanent stocată și tot așa, permanent și instantaneu accesibilă.
Ca în profetizata vreme a Fiarei: să nu mai poți cumpăra și vinde ce vrei tu, ci ce vor ei. Ei au ceva de câștigat din asta — vor „implementa” sistemele din care ei, fiți siguri, vor trăi mai bine (la fiecare tranzacție efectuată le va reveni un comision, la fiecare tranzacție blocată — un premiu). Ăsta e „capitalismul” lor: unde nu mai produc nimic altceva decât sclavia voastră, în beneficiul celor care vor să vă călărească, să vă asedieze, să vă reducă numeric etc. (Întrebați-vă acum de ce traficantul de carne vie Epstein, asociat al lui Gates, putea concepe pe șleau o lume populată de urmașii lui direcți. Și de ce Gates vorbește despre o lume „prea populată”, având el însuși 3 copii.)
Ultima încununare a unui sistem de etatism cronyist (de cumetrie) pe care s-au pliat bine-mersi (și încă ce bine! ce mersi!) și jumătate dintre „conservatori”. Și care acum intră în faza terminală, unde voi, clienții care n-au cerut să fie clienți, voi sunteți cei prea ieftini.
Nu-i mai lăsați să vă spună că sunteți „anti-capitaliști” — voi, voi sunteți capitaliștii. Fiecare fir de mărar pe care-l vindeți e mai capitalist decât toată averea, decât toate firmele și firmulițele lor. Voi nu mințiți și nu călcați în picioare pe nimeni atunci când vindeți acel fir de mărar.
Când un subiect eminamente imbecil (sau, hai, marginal) brusc e pe prima pagină peste fuckingtot e cazul să puneți două întrebări:
Ce se întâmplă fix acum și cineva vrea să nu ne uităm prea mulți în direcția aia?
Suntem siguri că nu e slow news day și deci o coincidență că un subiect imbecil ocupă atâta spațiu?
Începem cu cea de-a doua întrebare la care răspunsul este simplu: NU.
De unde știu? Păi pentru început Martinel/Arthur a fost împușcat în luna martie. Nu ieri. Nu alaltăieri. Nu săptămâna trecută. Ci acum două luni! Când ai slow news day nu scoți o știre de acum două luni. Ci răsfoiești ziarele locale și găsești un viol, un furt, o bătaie… ceva din ultimele 10 zile cel mult.
Mai apoi, e destul de improbabil (deși, e drept, nu imposibil) ca aproape toată presa (desigur, civilă) să aibă slow news day simultan mai multe zile și să le vină brusc să discute despre un caz, repet, de acum două luni.
În al treilea rând, nu activează nimeni activiști controversați transformați peste noapte în consilieri onorifici ai Primului Ministru, totul pentru o slow news day. Cine crede altcumva, este rugat să scrie pe adresa Redacției să începem negocierile pentru un pod din Malmö pe care-l avem de vânzare.
Gabriel Păun, șăful organizației eco-teroriste Agent Green, este consilier onorific al lui Florin Cîțu conform deciziei 127/16.02.2021. Evident, nicăieri în presă nu apare informația asta.
La fel cum nicăieri în presă nu se amintește că Agent Green este o organizație care acum niște ani hărțuia și mutila oameni pe proprietatea lor în numele „activismului de mediu”. În urmă cu exact 6 ani, în luna mai 2015, Alin Andrioni (pe-atunci mare activist de mediu alături de Gabriel Păun în ”Agent Green”) mutila pe viață un om la poalele Retezatului, călcându-l cu mașina și târându-l 10 metri după care fugind de la locul faptei (care nu, nu a fost accident). La vremea respectivă presa a scris despre asta. La vremea aceea Gabriel Păun dădea declarații de presă încercând să îi convingă pe toți că mutilatul e de vină că le-a atacat mașina (deși zeci de filmări din toate unghiurile arătau că nu e deloc așa).
Andrioni între timp a aterizat pe la Partidul Verzilor. În mai 2020 era în continuare apărat frenetic de Gabriel Păun și de Mihai Goțiu (pe-atunci vicepreședintele Senatului din partea USR).
Ei bine, dragii moșului, nimeni nu mobilizează asemenea resurse și, mai ales, nu riscă să atragă atenția (din nou) asupra unui toxic asset doar pentru că e slow news day și n-are ce talaș să mânce presa (desigur, toată civilă). Și cu-asta am lămurit a doua întrebare. Și-acum la prima.
Ce se mai întâmplă pe fundal?
Nu am pretenția să știu care din următoarele lucruri trebuiesc umbrite dar vi le listez pe toate și pricepeți/alegeți ce credeți de cuviință.
Așadar, câtă vreme populimea era ocupată cu laba de urs, s-au întâmplat următoarele:
USRPLUS (partidul #Colectiv) a votat cot la cot bugetul cu Piedone (scos responsabil moral pentru incidentul Colectiv, pentru cei cu memoria scurtă)
USRPLUS șantajează PNL cu bugetul Capitalei pentru că vrea neapărat drept de semnătură pe spitale pentru Horia Tomescu (omul lui Vlăduț Voiculescu)
Că veni vorba de Horia Tomescu, ușor-ușor presa a început să pună întrebări despre faptul că viceprimarul a propus literalmente cuțitari pentru conducerile spitalelor. Culmea, tot tentativă de omor, ca și băiatul ăla de la Agent Green în 2015 (cu diferența că useristul propus de Horia Tomescu n-a avut norocul să existe USR în 2003 și să-i fie tergiversat dosarul).
Sub presiune, guvernul a trebuit să autorizeze publicarea raportului GRECO. Și arată, evident, absolut horror. Și nu e chiar atât de ușor spinuibil în formula clasică ”PSD man bad” că PNL are acuș doi ani de când e la guvernare.
Legea 5G. Parlamentarii se află sub o imensă presiune din partea lobby-ului chinez (și da, există așa ceva în România chiar dacă nu vă spune asta la Digi sau Hotnews, care au contracte cu Huawei). Toate partidele sunt vulnerabile.
Chirica și Alexe. Buboiul din PNL Iași s-a spart… oarecum. Și dă îngrozitor în public pentru PNL fix amu în prag de congres. Și USR dă tare din picioare pe subiect (absolut firesc, au mirosit sânge).
Discuțiile despre mafia (da, mafia) din spatele și din jurul lui Vlad Voiculescu progresau prea repede. Mai repede decât se putea curăța în urma lui.
Că veni vorba (iar) de Vlăduț, tot zilele astea a devenit clar ca lumina zilei că decizia de la Foișor a fost nu doar greșită, ci criminală de-a dreptul. De vină pentru aia sunt Arafat și Vlad Voiculescu. În ordinea asta. Ce bine c-a murit un urs! În felul ăsta tot tricolorul e fericit.
Mai sunt și altele dar astea-s fix pe fundalul discuției cu ursul, repet, ucis în martie și al cărui caz este scos în față brusc două luni mai târziu.
Bonus: Discuția cu ursul ține ocupați și o serie de AURari care, la fel ca PLUSR-ul, sunt susceptibili la povești din astea lacrimogene cu pădurile și animăluțele és szar.
De asemenea, nu trebuie ratat nici detaliul foarte important: povestea cu ursulețul nu e lăsată să curgă natural. Adică USR-iștii să întrebe de reforme mai adânci în silvicultură iar AURarii să întrebe ce mizda pă-sii caută străinezii la împușcat pe-aici și cum naiba de tot apar UDMR-iști în aproape toate scandalurile de mediu și/sau cu păduri.
Observați că atunci când au răsărit întrebările, îndată a veni și Barna (Tánczos, nu Dănuț) și a interzis chemarea de străini la împușcat ursuleți. Trebuie să fie cea mai rapidă reacție a Guvernului la un scandal ”public” de mulți-muuulți ani încoace.
Gândiți! Căci încă nu e ilegal și, fără mișto, chiar e sănătos!
Și, a fost și Paștele. Și s-a împlinit o nouă predicție de pe canapea. În decembrie 2020 anunțam că Paștele se va sărbători normal și am pus și pariuri pe subiect. Cât comentăm, oferim și niște imagini în exclusivitate din Cluj Napoca, București și Constanța. Ați observat că presa ”mare” n-a prea dat imagini de la Constanța? Anul trecut doar despre asta vorbeau!
Înțeparea merge prost (zic panicarzii). Strict pe cifre nu merge chiar rău – ci cam în linie cu standardul societal al poporului român. Lucru de altfel confirmat și de datele de la deep state LARICS pe care le comentăm pe larg. Și, pentru că e Paștele și suntem de treabă, oferim gratuit și sfaturi cum să crești numărul de înțepați fără să încalci libertăți fundamentale și fără să minți pe nimeni. Fără mișto! La schimb nu vrem decât să fim lăsați în pace, ca-ntotdeauna.
Dincolo de înțepări, comentăm progresul mandatului lui Nicu Șordan dar și veștile excelente venite din zona PNL Iași.
Din păcate nu sunt doar vești bune. Cu țâdulă cu ștampilă aflăm că Spitalul Foișor e în continuare gol și tragedia provocată de Vlad Voiculescu și Raed Arafat nu a fost reparată nici acum, la aproape o lună de la decizia atroce din 9 aprilie.
De asemenea, guvernarea de centru-dreapta modern cu ”cel mai bun prim ministru din ultimii 30 de ani” (încercați să nu râdeți) a reușit să mai adauge 4000 de bugetari doar în primele două luni ale anului 2021 menținând un ritm identic al angajărilor cu perioada PSDragnea. Dar, desigur, nu e frumos să remarci în public CĂ CÎțu-PNL îs în esență un PSD dar cu galben.
De la Anca Dragu-de-ea aflăm că n-avem îndeplinită cota de egalitate de gen la hectar în energie. Cumva însă nu e vorba de femei la mină sau pe stâlpii de înaltă tensiune – ci despre cum e nasol să zici „doctoriță” în public. Și nu, nu e o glumă. Duduia asta e al doilea om în Stat.
Complet dezinteresat, desigur, Google ne spune că pierdem ”2% din creșterea economică” pentru că nu avem politici globohomo în România. Având în vedere creșterea economică de anul trecut sub PNL, se poate argumenta pe acest raționament al Google că țara totuși a avut de câștigat.
Între timp, peste Prut, s-a mai făcut un pas spre anticipate. Din păcate, și peste Dunăre la fel. Pe 11 iulie atât R. Moldova cât și Bulgaria vor avea alegeri anticipate. Va fi o vară fierbinte la frontierele României! Noi vom merge în Moldova cu susținerea voastră.
Vecinii unguri au scutit de impozitul pe venit toți tinerii sub 25 de ani continuând direcția de încurajare a muncii și rămânerii în țară a tinerilor cu măsuri liberale pe bune, chit că regimul e numit ”iliberal”.
Proteste masive de 1 Mai muncitoresc în Vestul Europei dar și proteste pașnice împotriva dilelii sanitare în Finlanda și Elveția. Între timp, mediul academic canadian s-a pus pe calcule și a constatat că „măsurile” sunt de până la 282 de ori mai rele decât virusul. Desigur, mai durează câteva zile până află și presa europeană – dar va afla.
Între timp, populația mahomedană se apropie de 7% în Nemția, Australia își amenință cu pușcăria cetățenii care se întorc din India iar Pentagonul a „privatizat” circa 6% din Internetul global – într-o mișcare insuficient explicată și insuficient înțeleasă de către publicul larg. Încercăm să o explicăm mai bine și s-o punem în context (indiciu: are legătură cu sursa pufosului, nu cu copeicile).
Culturile pot fi măsurate cu ajutorul dimensiunilor lui Hofstede. Două dintre scări sunt: distanta față de putere și aversiunea față de risc.
Distanta față de putere măsoară percepția omului față de un alt om care deține puterea. Dacă te simți egal cu primarul sau cu un deputat, distanta față de putere e mică. Dacă ai senzația că primarul sau chiar un birocrat e Dumnezeu, atunci distanta e mare.
Cu cat distanta față de putere e mai mică, cu atât mai bine pentru comunitate sau pentru țară, înseamnă că oamenii îi privesc pe cei care dețin puterea ca fiind egali ai lor.
Aversiunea față de risc măsoară percepția față de riscul provocării puterii. Dacă crezi că e riscant să te certi cu puterea, aversiunea față de risc e mare. Dacă nu-ți pasă că te certi cu cineva care deține puterea, aversiunea față de risc e mică.
Cu cat aversiunea față de risc e mai mică, cu atât mai bine pentru comunitate sau pentru țară, înseamnă că oamenii îi privesc pe cei care dețin puterea ca fiind mai degrabă inofensivi decât periculoși.
România stă foarte prost la ambele. Distanta față de putere este spre maxim – 90/100 – iar aversiunea față de risc e foarte mare, oamenii de bun simț preferă să nu intre în conflict cu cineva care deține puterea – 70/100. In general, cu cat mergi mai spre vest, cu atât coeficienții ăștia scad.
Acum înțelegem puțin mai bine de ce este foarte greu sa schimbi puterea în România. Pentru că cei care ar vrea-o schimbată pe de o parte percep asta ca o aventură imposibilă (puterea e foarte sus, distanța până acolo e foarte mare) iar pe de altă parte nu vor să-și asume riscurile să o supere (pentru că le percep ca fiind foarte mari).
Avem nevoie in societate de aversiune de risc și distanta de putere mai mici, avem nevoie practic de antreprenoriat politic.
Time for a cleanup in many ways. California is bracing to cleanup its gubernatorial office while the local authorities in LA have been cleaning up the homeless population in order to satisfy the immense Ceaușescu-tier ego of the pricks attending the Oscar gala.
Meanwhile, the Arkansas legislators have successfully overridden a gubernatorial veto on a bill meant to clean up the possibilities of the transgenderist lobby to continue to mutilate confused children.
At the same time, the White House is preparing over one billion dollars to bribe the press into singing the Pandemic music; while in Brazil the Presidency is doing exactly the opposite and tells the apparatchiks he will use the army to enforce Constitutional rights and freedoms rather than illiberal and illegal sanitary fascism measures.
In Europe, Denmark is slowly gearing up to send as many Syrians back home as possible, Romania takes another step towards cleaning up the Chinese presence, Albania is bracing for a complicated governance following a hard fought election campaign (which included bullets) and the global semiconductor shortage is bound to last for at least another year. Speaking of bullets, Spanish leftists have put up a nice false flag to win some victimology points.
In the meantime, the CCP is trying even harder to get into the Big Data business in order to consolidate its techno-dictatorship while New Zealand breaks ranks with the Five Eyes Network in order to further integrate into the statute of a Chinese puppet state.
Cea mai legitimă critică pe care o poți aduce Dreptei românești, și a celei din afară țării, este lipsa de activitate. Oamenii “de dreapta” pur și simplu preferă să nu facă nimic. La momentul de față trăim sub o dictatură “galbenă” care ne îngrădește drepturile și libertățile cu fiecare ocazie, și totuși nimănui nu îi pasă, nimeni nu vrea să se implice, ba că e prea greu, ba că nu au timp, eu unul de-abia aștept să fim cu toții puși în gulaguri pentru că o să refuzăm să ne vaccinăm, sau pentru că suntem “dușmanii poporului și ai statului” sau sub orice alt pretext va găsi Stânga să folosească pentru a ne subjuga.
Această lipsă de acțiune, de activism și implicare politică în cadrul Dreptei, cred eu, se datorează demoralizării sub care a fost supusă de decenii.
Demoralizarea are diferite forme, de la ideea că nu poți schimba mințile oamenilor, deși nu ai nevoie neapărat de o majoritate pentru a schimba ceva, ideea că Stânga are toată puterea și așadar nu îi putem opri, ideea că sistemul juridic nu este de partea noastră, deși CCR-ul a decis în majoritatea cazurilor pentru libertate, accentuarea dificultății de a efectua acțiuni politice s.a.m.d.
Bineînțeles că mai trebuie luate două lucruri în considerare pe lângă demoralizare, gradul de ocupație al oamenilor “de dreapta”, care sunt mereu ocupați cu alte lucruri decât activismul, deși eu aș argumenta că e mai mult vorba de lipsa de voință de a-ți face timp pentru așa ceva.
Al doilea fapt este acela al lipsei de fanatism în rândul Dreptei, de acord, există și fanatici, dar proporția lor în cadrul populației comparativ cu Stânga este una mică, pur și simplu Stânga are beneficiul că își creează radicali, oameni convinși ideologic, mult mai ușor, prin intermediul mediei și al sistemului educațional.
Ar mai trebui să luăm în considerare și diferența în atractivitate a mesajelor de Stânga față de cele de Dreapta, e mult mai atractiv la nivel subconștient să îi spui unui om că el poate să primească lucruri pe gratis, sau că trebuie să stea în casă ca să o salveze pe bunica. Stânga este foarte bună la crearea unui complex de eroism în cadrul adepților, ceea ce îi face a crede că cauza pentru care ei lupta este cea dreapta.
Activismul este o muncă grea, obositoare, și care nu dă rezultate imediate, ceea ce o face neatractivă fără acest complex mesianic. Nu poți schimba narativa civilizațională într-un ciclu electoral, și este necesar efort constant pentru a o schimba și mai ales a o menține. Stânga beneficiază de entropie, atractivitatea ideilor sale fiind mereu tentantă, și ca orice forță entropică, ea necesită efort constant pentru a menține coeziunea împotriva sa. O mașină are nevoie constant să fie spălată, altfel se strică. Această “spălare” societală este la fel de necesară a fi constantă ca și cea a unei mașini. Desigur că există și metode instituționale de a menține presiunea ideologică, dar având în vedere că Dreapta deocamdată nu deține puterea instituțională, acțiunea continuă este necesară.
Lipsa de recompense imediate a acțiunii ideologice îi face pe majoritatea sa nu se implice, si efectele de durata pe langa faptul ca se observa în timp îndelungat, nu sunt foarte evidente. Exista metode de a observa rezultatele, dar ele nu sunt la fel de viscerale precum cele ale acțiunilor care dau roade imediate. Pur și simplu nu este foarte atractiv pentru majoritatea sa se uite la cifrele din sondaje cum se schimba cu 2 procente pe an din cauza muncii depuse.
Noi nu avem o cultură a implicării politice ca în SUA, probabil si din cauză că suntem o democrație mai nouă, în opinia mea noi avem opusul, o cultură a inactivității politice; tot ce are de-a face cu politica este rău, implicarea presupune existența unor interese diabolice din partea actorilor politici.
Aceasta cultură a neimplicării se mai datorează și percepției negative asupra capacității instituțiilor statului de a schimba lucrurile – posibil ca reminiscență a imaginii regimului comunist în care într-adevăr instituțiile nu făceau nimic altceva decat sa oprime cetățenii. Nu mai trăim în România lui Ceaușescu, schimbarea este posibilă.
Implicarea politică este o datorie, este singura metodă prin care putem îmbunătăți societatea, în ciuda ideii prevalente că lucrurile nu se pot schimba, sau că încercarea de a schimba ceva este prea costisitoare. Chiar și presupunand ca această idee aberantă ar fi adevărată, tot merită încercat.
Când o să te întrebe copiii tăi tu ce ai făcut ca să faci lumea un loc mai bun, o să le spui că ai stat cu mâinile-n san?
